1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Canalul Bâstroe revine în atenţia oficialilor europeni

La mijlocul lunii decembrie, miniştrii mediului din 13 state europene se întâlnesc la Viena, în cadrul Comisiei Internaţionale de Protecţie a Dunării, for care reuneşte oficiali din majoritatea ţărilor străbătute de acest fluviu. Pe lângă problemele ridicate de inundaţii, deversari de ape neepurate, poluare şi realizarea unui program de alertare în cazul deversarilor accidentale, cazul controversatului canal construit de ucraineni va ocupa, cu siguranţă, un loc important pe ordinea de zi a miniştrilor mediului.

Dacă reprezentanţii comunităţii internaţionale nu intervin, Ucraina vrea să finalizeze lărgirea canalului Bâstroe până în toamna lui 2005

Dacă reprezentanţii comunităţii internaţionale nu intervin, Ucraina vrea să finalizeze lărgirea canalului Bâstroe până în toamna lui 2005

La sediul Deutsche Welle, din Bonn, a avut loc o conferinţă de presă la care au participat oficiali ai acestei comisii şi un reprezentant al Ministerului Mediului din Germania. Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării, împlineşte în 2004 zece ani de activitate. După un deceniu de existenţă, comisia a reuşit să reunească reprezentanţi din 13 din cele 18 state străbătute de Dunăre: Austria, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania, Moldova, România, Serbia-Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Ucraina si Ungaria. Obiectivele forului european sunt generoase, dar dificil de pus în practică, din cauza diferenţelor existente între aceste ţări. Comisia vrea să impună un standard unic în privinţa calităţii apei, controlului deversărilor de substanţe toxice şi măsuri pentru prevenirea inundaţiilor.

Toate acestea costă, însă, iar în statele balcanice, vor trece ani buni până când standardele de calitate a apei se vor putea alinia la cele europene. Directorul general pentru managementul apelor, din cadrul Ministerului Federal al Mediului, Fritz Holzwarth, a declarat pentru Deutsche Welle, că România ar avea nevoie de cel puţin 10 ani pentru aceasta: ”Cred că toate ţările în tranziţie trebuie să îşi stabilească o listă de priorităţi. De unde vor să înceapă şi unde vor să facă îmbunătăţiri ale calităţii mediului. Şi cred că aceasta este o misiune de o generaţie, pentru ca estul Europei să atingă standardele din vest. În reglementările europene se arată că pentru acest proces, sunt necesari 10 ani şi cred că este un termen rezonabil, şi pentru aceasta vor fi puse la dispozitie fonduri europene. În cei 10 ani se pot face schimbari majore, însă ulterior, vor mai fi necesari înca 5-10 ani pentru detalii".

România este, fără îndoială, unul dintre cei mai importanţi membri ai comisiei, având în vedere că este ţara prin care trece 28% din Dunare. Însă nu doar din acest motiv se va vorbi foarte mult despre România la reuniunea miniştrilor mediului de la Viena: ”Conferinţa miniştrilor de la Viena va discuta tema Canalului Bastroe, însă nu va fi nici locul şi nici cazul luării unor decizii tranşante în privinţa continuării proiectului. Va fi însa locul în care România şi Ucraina vor sta la aceeaşi masă şi vor schimba informaţii, alături de celelalte ţări membre în privinţa efectelor transfrontaliere ale proiectului şi a urmatorilor paşi ai acestuia. Vom vedea dacă proiectul va fi continuat sau va fi analizat de autoritaţile internaţionale. Am făcut parte din comisia Uniunii Europene care a inspectat situaţia din Delta Dunarii. Am stat de vorba cu autorităţile ucrainene şi cu cele române, mi-am făcut o impresie şi voi informa comisia despre efectele acestui proiect”, ne-a declarat secretarul executiv al comisiei internaţionale pentru protecţia Dunării, Philip Weller.

Aşadar prima etapa a Canalului Bastroe, demarată în 11 mai 2004, s-a încheiat, iar ucraineni vor să finalizeze proiectul până în toamna lui 2005. Atât timp cât Ucraina nu este stat membru al Uniunii Europene, comisia nu poate stabili sancţiuni împotriva acestui stat, ci doar recomandarea de a lucra transparent.

”Cred ca este important să vedem că Ucraina face primul pas, să ne pună la dispoziţie toate documentele pe care le deţine, să ne ofere informaţii relevante şi să accepte inspecţiile comisiei. În a doua fază, Ucraina ne-a promis că nu va continua proiectul înainte de a oferi o informare detaliată ţărilor vecine şi Comisiei Dunarii. Iar la reuniunea de la Viena vom solicita Ucrainei ca, pe viitor, să lucreze deschis şi transparent”,

mai spune Fritz Holzwarth.

Miniştrii mediului din statele dunărene şi reprezentanţii Uniunii Europene vor avea la dispoziţie şi raportul realizat de echipa de experţi care a inspectat în octombrie canalul Bastroe. Raportul a fost publicat săptămâna trecută de Directoratul General pentru Mediu al Uniunii Europene. Canalul este deschis navigaţiei din august, iar experţii au cerut Ucrainei să înceteze lucrările de lărgire până la aflarea efectelor asupra eco-sistemului din Delta Dunării. Directorul general pentru mediu al Uniunii Europene şi preşedintele comisiei internaţionale pentru protecţia Dunării, Catherine Day, spune că raportul experţilor lămureşte o serie de lucruri şi face Ucrainei mai multe recomandări. În concluziile documentului se mai arată că în ciuda informărilor primite de experţi, încă există mai multe aspecte neclare, iar unele decizii luate de Ucraina nu au putut fi înţelese de inspectori. De asemenea, Ucraina a folosit o politica informaţională inadecvată, iar procesul decizional a fost opac. În raport se mai arată că experţii regretă că guvernul de la Kiev a decis să poarte un dialog cu comunitatea internaţională doar după realizarea primei faze a proiectului, iar oficialii europeni recomandă ca lucrările de lărgire a canalului să fie continuate doar după un an, timp în care să fie monitorizate efectele investiţiei asupra mediului. În finalul raportului, comisia lasă la latitudinea forurilor internaţionale o eventuală decizie în privinţa sistării proiectului, în funcţie de prevederile convenţiilor în vigoare.

Canalul Bâstroe traversează Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării, iar organizaţii ecologiste din 64 de ţări au cerut stoparea lucrărilor. Activiştii acestora cred că o parte din cele peste 300 de specii de păsări şi cele 45 de varietăţi de peşte vor fi afectate. La rândul lor, ucrainenii spun că, prin realizarea investiţiei vor fi create 4.000 de locuri de muncă, iar economia acestei zone sărace a Ucrainei se va revigora. Rămâne de văzut şi cu ce preţ…

  • Data 23.11.2004
  • Autoare/Autor Bogdan Bighiu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1ab
  • Data 23.11.2004
  • Autoare/Autor Bogdan Bighiu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1ab