Campania electorală din SUA

Cu puţine zile înaintea alegerilor legislative din SUA de la 7 noiembrie, republicanii şi democraţii se acuză reciproc de lipsa unui plan în Irak. Armata americană consideră că Irakul se afundă în haos, scrie astăzi cotidianul New York Times, citînd un recent briefing al serviciilor de informaţii americane din care reiese că situaţia este departe de a fi ţinută sub control ,îndreptîndu-se nu spre „pace“, aşa cum s-a sperat, ci spre „haos“. In atacurile de astăzi din Irak 29 de persoane şi-au pierdut viaţa, violenţele continuînd astfel şi după cea mai sîngeroasă lună pentru irakieni şi armata americană, luna octombrie. Numărul militarilor americani prezenţi în Irak este de 150.000, cel mai ridicat din ianuarie anul curent. In condiţiile creşterii atentatelor, SUA s-au arătat favorabile ieri, sporirii efectivelor forţelor de securitate irakiene ,în prezent de 325.000 In aceste condiţii campania electorală pentru alegerile legislative din SUA este cît se poate de strînsă şi tensionată.

„Nici un plan pentru Irak“. In mod curios şi opoziţia americană acuză administraţia Bush cu aceiaşi lozincă, dar nici ea nu are o alternativă. Cu cîteva zile înaintea alegerilor pentru Congres acestea iau forma unui referendum asupra războiului. Purtătorul de cuvînt al Casei Albe Tony Snow a cerut fostului candidat la preşedinţie democratul John Kerry să-şi ceară scuze pentru insultele aduse militarilor americani. Si Hilary Clinton, senatoarea de New York căruia i se atribuie ambiţii prezidenţiale în 2008 a prezentat ieri într-o alocuţiune cu alură de program, o vastă reformă a politicii externe americane. Hilary Clinton cere revenirea la cooperare cu restul lumii. “Trebuie să relansăm „internaţionalismul“ ,a afirmat ea. „Nu am înfruntat singuri cel de al dolea război mondial şi nici războiul rece şi nu putem să înfruntăm singuri ameninţarea pe care o reprezintă terorismul internaţional şi alte provocări.“ Acuzînd completa absurditate a poziţiei americane în Irak, Hilary Clinton care în 2003 a votat pentru intervenţia în această ţară cere astăzi sporirea presiunilor asupra guvernului de la Bagdad, retragerea progresivă a trupelor americane, organizarea unei conferinţe regionale şi crearea unui organism vizînd garantarea împărţirii cîştigurilor din vînzarea petrolului pentru toţi irakienii. Potrivit ei, politica externă a Americii trebuie să fie expresia unui amestec de idealism şi realism. Este în interesul Americii să sprijine respectarea drepturilor omului, a libertăţii religioase şi a dempcraţiei. „Desigur că-nu-i putem forţa şi pe alţii să adopte aceste valori“,a precizat Hilary Clinton, care a denunţat eşecul guvernării Bush în problemele de securitate şi de combatere a terorsmului. Acest guvern este cel mai puţin competent din cîte a cunoscut ţara,a mai spus senatoarea de New York şi fosta primă doamnă a Americii în timpul preşedinţiei lui Bill Clinton. Vigoarea şi rapiditatea cu care se adîncesc controversele ,acum înaintea alegerilor legislative din 7 noimebrie reflectă dificultăţile cu care s-a confruntat preşedintele Bush în această campanie electorală dominată de războiul din Irak şi de numărul mare de soldaţi americani omorîţi în ultima vreme. Bush simte că următorii doi ani vor fi grei pentru că va fi nevoit să coabiteze cu democraţii ,care potrivit ultimelor sondaje ar avea un avanatj de 11 puncte faţă de republicani. Democraţii trebuie să obţină cel puţin 15 din cele 435 de mandate din Camera Reprezentanţilor pentru a recîştiga majoritatea pierdută în 1994. In Senat ei trebuie să întrunească cel puţin şase din cele 33 de mandate aflate în joc .Cursa este foarte strînsă şi este greu de făcut un pronostic. In faţa acestor incertitudini Casa Albă afişează un optimism artificial faţă de şansele republicanilor de a-şi prezerva majoritatea, punîndu-i în incurcătură pe observatori. Peste cîteva zile vom avea ocazia să vedem cun stau lucrurile.