Campania anticorupţie si campania electorală

În lupta politică de la Bucureşti este o lovitură puternică administrată Opoziţiei. Este o lovitură puternică pentru că în afara lui Traian Băsescu personal şi a partizanilor săi cunoscuţi, ceilalţi şi mai ales presa independentă nu pot protesta îndeajuns de energic împotriva acestui fapt. Cine doreşte să ia apărarea lui Băsescu se expune acuzaţiei de partizanat politic şi de aceea cea mai mare parte a presei a ales să delege justiţiei, măcar de faţadă, întreaga autoritate a judecăţii. Electoral vorbind ar fi aşadar o lovitură reuşită. În realitate în Bucureşti se crede îndeobşte că e vorba de o înscenare menită să compromită pe liderul Opoziţiei înaintea alegerilor generale. Argumente ar fi destule. Afacerea datează din 1991, de pe vremea guvernului Roman şi a intrat în atenţia justiţiei şi în trecut, prin 1994, 1995 cînd Traian Băsescu îşi dădea demisia din Parlament renunţînd voluntar la imunitate cu scopul de a clarifica lucrurile, iar ancheta împotriva lui a fost oprită din lipsă de probe. Cazul este stufos şi de multe ori prezentat trunchiat şi tendenţios aşa încît este greu, în absenţa dosarului complet, să tragi concluzii. Se ştie totuşi că Parchetul nu l-a trimis în judecată pe Băsescu acum 1o ani şi se mai ştie că Ministerul de Externe implicat formal în acest caz era girat pe vremea aceea de Adrian Năstase. Aşadar în general opinia publică nu crede în vinovăţia lui Băsescu, care şi-a dat cuvîntul de onoare că este nevinovat.

Dar dincolo de aspectul politico-electoral, relaţia dintre PNA şi puterea politică este mult mai interesantă. Guvernul şi liderii social democraţi au susţinut că nu există nici o legătură între politică şi dosarul Flota. Dimpotrivă Traian Băsescu pretinde că este vorba de o pură înscenare, menită nu să-l condamne, ci doar să-i scadă credibilitatea înaintea alegerilor generale din toamnă. El a explicat că rechizitoriul procurorilor se întemeiază pe un document caduc, Decretul 52 din 1974, ingnorîndu-se legile apărute după 1989.

Indiferent însă de ce s-a întîmplat atunci, pentru PNA este cel mai important test de credibilitate. În mod cert, PNA a făcut acum un pariu riscant. Dacă Înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie îl va achita pe Traian Băsescu, atunci PNA nu va putea scăpa de reproşuri dintre cele mai grave şi mai îndreptăţite. Dacă, altfel spus, PNA va pierde procesul, atunci toate suspiciunile privitoare la conexiunile politice vor dobîndi o putere imensă. Şi chiar bruma de încredere pe care PNA şi-a mai cîştigat-o anchetînd pe ici pe colo cîte un funcţionar corupt, se va spulbera mai repede decît a venit. Aş spune că procesul intentat lui Băsescu este un proces care pune în joc nu atît soarta unui om politic, cît soarta întregii Justiţii din România.