1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Calendarul reformei judiciare a fost modificat

Liderii coaliţiei PDL-PSD au convenit astăzi să nu mai grăbească adoptarea codurilor judiciare şi să lase dezbaterea parlamentară să-şi urmeze cursul firesc.

default

Iniţial Guvernul anunţase că doreşte adoptarea celor 4 coduri pînă în 15 mai cu scopul de a obţine o evaluare pozitivă din partea Comisiei Europene în cadrul raportului din luna iunie. Primul ministru declarase că nu exclude asumarea răspunderii în cazul în care termenul de 15 mai riscă să fie depăşit. Între timp mai multe ONG, pe deplin avizate în priveşte reforma judiciară (ca Transpareny International, Centrul de resurse Juridice sau Societatea Academică) au denunţat graba Guvernului, cerînd ca în prealabil să se organizeze o largă dezbatere publică. Profitînd de acest context PSD a cerut la rîndul său amînarea termenelor şi l-a criticat pe preşedintele Traian Băsescu care ar fi impus un ritm arbitrar şi cu motivaţii neclare.

Astăzi însă după o polemică foarte acidă între PSD şi PD-L, divergenţele au fost depăşite. După şedinţa coaliţiei, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Victor Ponta, a anunţat că cele două partide au convenit să adopte deocamdată Codul penal şi Codul civil - care au fost dezbătute aproape integral în comisiile parlamentare - şi să lase pe mai tîrziu, eventual pînă la toamnă, adoptarea codurilor de procedură penală şi de procedură civilă.

Totuşi de ce s-a creat o dispută atît de mare în jurul unui subiect în aparenţă lipsit de importanţă? Noile coduri judiciare nu vor intra în vigoare imediat, ci abia peste doi ani, aşa încît graba pare nefirească.

În subsidiar, a existat însă o altă dispută, una legată de exigenţele Uniunii Europene privitoare la reforma judiciară din România.

Dacă de la începutul mandatului său preşedintele Traian Băsescu a pus accentul pe urgenţa unei reforme profunde a sistemului judiciar, una menită să ridice mecanismul de monitorizare al UE, PSD, dimpotrivă a căutat să minimalizeze rapoartele Comisiei Europene, ba chiar să le discrediteze cu totul. PSD a practicat în această privinţă un suveranism sui generis, unul care avea ca scop să evite condamnarea unora dintre militanţii săi de frunte.

Aşadar disputa a fost provocată nu atît de termenele însele, cît de atitudinea diferită faţă de Comisia Europeană şi faţă de exigenţele acesteia în materie de reformă judiciară. PSD a fost interesat mai întîi să relativizeze autoritatea Comisiei Europene, iar în al doilea rînd să-l acuze pe Preşedintele Traian Băsescu că, ar manipula opinia publică, invocînd autoritatea Comisiei.

Compromisul făcut astăzi va calma relaţiile în cadrul coaliţiei, dar nu va mulţumi societatea civilă, care doreşte de fapt să lărgească cît mai mult cu putinţă cercul acelora care participă la dezbaterea legilor importante.

H.P. Dw-Bucureşti