1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Cadouri otrăvite sub bradul electoral

Aromă de normalizare a justiţiei sau miros greu de corupţie îngrăşată în două decenii de tranziţie? Reîncepe războiul pe tema justiţiei.

default

Principala problemă a procurorilor DNA şi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este imposibilitatea de a instrumenta cazurile de corupţie la vârf. Cine este responsabil de această impotenţă a justiţiei româneşti? Pentru cunoscătorii realităţilor din România răspunsul este evident. Însă dacă originea putregaiului este cunoscută, medicamentul nu pare a se afla la îndemână.

ÎNGERII PĂSTORI LA TURMA DE DRĂCUŞORI

Raffaels Engel

Într-una dintre cele mai corupte ţări ale Uniunii Europene, cazurile de corupţie în rândul înalţilor demnitari români rămân aproape întotdeauna nefinalizate. Este ca şi cum, o adunare de draci păcătoşi (micii funcţionari corupţi care cad în plasa procurorilor DNA) este păstorită de o elită a îngerilor neprihăniţi. Căci dacă din ceruri a căzut chiar şi Lucifer, cel mai luminat înger, din cerul politicii post-decembriste nu a căzut încă nimeni.

O lege nouă referitoare la imunitatea demnitarilor este foarte necesară, necesitate resimţită şi la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: " Este foarte greu să obţinem aprobarea urmăririi penale şi de la Parlament şi de la Preşedinţie, motiv pentru care vom solicita o simplificare a procedurilor", a declarat pentru Deutsche Welle, Laura Codruţa Kövesi, procuror general al României, care nu a ezitat să dea şi un exemplu edificator.

Ea ne-a explicat cum dosarele sunt blocate în diverse proceduri, plimbându-se de la Preşedinţie la Parlament şi înapoi, în funcţie de legile care se modifică şi de comisiile care se înfiinţează sau desfiinţează. Această nesfârşită tergiversare între Ana şi Caiafa este de fapt exact dorinţa “îngerilor” purtători de girofar.

Monica Macovei, care a urmărit evenimentele recente, precum votul în cazurile Năstase/Mitrea şi Şereş/Păcuraru a precizat pentru Deutsche Welle că “ î n alte ţări aprobarea se dă într-o jumătate de oră, într-o oră, cel mult o zi de către preşedintele Parlamentului, care apoi, când consideră necesar, informează Parlamentul. La noi durează luni de zile!”, a menţionat fostul ministru.

Laura Codruţa Kövesi va propune o lege care să simplifice ridicarea imunităţii ministeriale şi parlamentare. Problema este că, în statul românesc "de drept", o lege trebuie să fie aprobată de legiuitor, adică de Parlament. Dar ce se întâmplă atunci când înşişi legiutorii sunt corupţi?

Practic, deputaţii votează pentru prietenii lor pe baza altor interese decât cel public”, a mai declarat Monica Macovei. Potrivit fostului ministru al Justiţiei:

Trebuie eliminat rolul Parlamentului. Nu văd de ce să nu aibă şi parlamentarii încredere, ca noi toţi ceilalţi, în autoritatea dată de judecători, pentru că repet: percheziţia se face numai cu autorizaţie dată de judecător. În aceste situaţii, de ce să mai intervină şi parlamentul, anterior acestui moment? Să fie şi ei, parlamentarii, egali cu ceilalţi.”

TELEPATIE SAU PREMEDITARE?

Presidium der rumänischen Sozial-Demokraten

În mod cu totul curios PSD-ul afişează acum un foarte proaspăt elan de schimbare, favorizând simplificarea procesului de ridicare a imunităţii demnitarilor. Numai că stoparea în parlament a urmăririi penale în cazul foştilor miniştri PSD a dezvăluit faptul că aleşii conduc procesul depolitizării justiţiei, cu frâna de mână trasă. Miroase a cauciuc încins şi a manevră electorală.

Într-un interviu pentru Deutsche Welle, secretarul general al PSD, Titus Corlăţean, a menţionat de cel puţin cinci ori că scopul pachetului de propuneri al social-democraţilor este: „ depolitizarea justiţiei şi o reală independenţă a justiţiei“. Este vorba aşadar de un întreg pachet legislativ ambalat în foiţa aurie a restrângerii imunităţii demnitarilor, chiar dacă o astfel de practică nu este uzitată în ţările Uniunii Europene. Se vor mai găsi şi alţii care, atraşi de mirosul aducător de voturi proaspete, să sprijine iniţiativa social-democraţilor?

Liberalii susţin iniţiativa PSD, prin vocea Noricăi Nicolai, preşedintele Comisiei Juridice din Senat: „ Vom susţine categoric înlăturarea rolului Parlamentului de a cere urmărirea penală nu numai pentru parlamentari dar şi pentru Preşedinte…”.

Dar Peter Eckstein Kovacs, membru în aceeaşi comisie juridică a Senatului, precizează că iniţiativa PSD în totalitatea ei este „ puţin cam populistă” pentru că este irealizabilă în perioada de timp rămasă din mandatul actualului legislativ.

Şi liberalii consideră că timpul rămas la dispoziţia actualului legislativ este prea scurt. Prin urmare, se pare că iniţiativa social-democraţilor nu va putea fi adoptată în cele două luni rămase până la alegeri. Cât populism se ascunde într-o propunere legislativă care, înaintată ca la botul calului, nu va apuca să se transforme în lege? Şi vor fi oare alegătorii suficient de uituci pentru a face abstracţie de votul deputaţilor social-democraţi în cazurile Năstase şi Mitrea?

CLASA POLITICĂ SE SCOATE DIN DOSARE, DAR NU ŞI DIN MLAŞTINĂ

Hans Albers als Münchhausen

Hans Herbert von Arnim este jurist german specializat pe probleme de drept constituţional. El este de părere că " nu există instrumente eficiente de combatere a corupţiei la nivel înalt, pentru că aceste instrumente sunt create în aceleaşi sfere ale puterii. Deputaţii ar trebui astfel să se extragă din mocirlă, apucându-se de păr precum baronul Münchhausen".

De 17 ani clasa politică ori se scoate singură din dosare, ori se dezincriminează sau schimbă codurile de procedură penală. Ei fac tot ce pot ca să nu fie cercetaţi”, a confirmat şi Monica Macovei.

În Germania însă, un demnitar nu va aştepta niciodată votul Parlamentului pentru ridicarea imunităţii. Motivul este simplu: votul va fi împotriva sa. Niciun parlamentar german nu va risca să păstreze un coleg corupt în funcţie şi nici nu va dori să îşi asocieze imaginea cu acesta.

Spre deosebire de România, unde “ sunt prietenii lor, colegii lor, care i-au promovat, i-au ajutat... în fine, sunt legaţi cu multe fire”, spune Monica Macovei. „ De exemplu, în Germania există aprobarea parlamentului, dar practic ea se dă automat şi apoi, dacă intervine ceva, se discută şi, eventual, se retrage. Deci chiar şi acolo unde există în Constituţie, mecanismul practic face ca ancheta, în ciuda imunităţii, să nu întârzie nici măcar o zi, în nici un caz luni de zile. Eu nu am auzit nicăieri să se procedeze cum s-a procedat la noi.”

CSM-ul: STAT ÎN STAT

Către ce instituţie se va deplasa responsabilitatea de a-i aduce pe „demnitarii-îngeri” în faţa scaunului de judecată? Titus Corlăţean clarifică intenţiile PSD: „ Propunerea noastră este fie ca CSM-ul, fie Curtea Constituţională, fie după modelul francez să se ia decizia cu privire la începerea urmării penale”.

Ein Geschenk mit Schleife

Dacă ambalajul strălucitor al iniţiativei legislative este învelit în auriul diminuării imunităţii, în interiorul cadoului pe care alegătorii îl vor găsi sub bradul ajunului electoral se află: „ o propunere de revizuire şi constituţională şi legislativă care vizează consolidarea rolului CSM-ului ca instituţie în numirile şefilor parchetelor dar şi, de ce nu, în numirea preşedintelui Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie”, ne mai informează Titus Corlăţean.

Acest dar cu miros îndoielnic a fost deja criticat de Comisia Europeană, dar în ciuda oricăror critici europene, liberalii îi susţin din nou pe social-democraţi: „ Este absolut firesc ca CSM-ul să fie garantul realizării justiţiei şi îmbrăţişăm acest punct de vedere în urma căruia CSM-ul are atribuţii de a numi în funcţie procurorul şef al DNA şi DIICOT şi procurorul general de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi adjuncţii acestuia”, a spus preşedintele Comisiei Juridice din Senat, liberalul Norica Nicolai. Tot senatorul liberal crede că „ va trebui să mai acordăm o serie de competenţe şi de pârghii de eficienţă CSM-ului”. Însă în chiar secunda următoare, Norica Nicolai afirmă că tot acelaşi CSM se face vinovat de propriile-i disfuncţii.

Acest tip de argumentaţie care susţine că o instituţie care nu a funcţionat mulţumitor vreme de trei ani trebuie „recompensată” prin întărirea atribuţiilor ei este contrazisă de Monica Macovei. În primul rând, numirea procurorilor şefi trebuie făcută, aşa cum este cazul în prezent, de o persoană care să răspundă pentru faptele sale: „Dacă va face CSM-ul propunerea sau chiar va lua decizia nu va fi nimeni răspunzător. CSM-ul este un organ colectiv, care ia decizii prin vot colectiv şi secret – deci nu ştii cine şi de ce a votat şi cum – şi care nu dă socoteală pentru ceea ce face. Pentru nimic din ceea ce face. Unui astfel de organism nu îi dai astfel de decizii”. Monica Macovei nu este solitară în afirmaţiile ei, fiind susţinută de senatorul Peter Eckstein Kovacs care spune că: „ CSM-ul este stat în stat”.

Aşadar, „îngerii cu girofar” din parlamentul României vor să sporească puterea unui organism criticat de Comisia Europeană în raportul de monitorizare a României. Este o regulă veche de când lumea: dacă o instituţie merge prost, nu-i dai puteri în plus. Fie îi mai iei, fie o ajuţi să-şi îndeplinească ce are în curte acum. Nu îi dai în plus când ea nu poate să facă ce are acum”, afirmă Monica Macovei.

ÎNGERII CU GIROFAR, ÎMPOTRIVA BRUXELLES-ULUI

În România, din punct de vedere legal “ justiţia este absolut independentă”, susţine Monica Macovei. Aşadar nu este nevoie de o modificare a legislaţiei, de aceeaşi părere fiind şi executivul de la Bruxelles care a considerat că procedura actuală este singura care atrage o responsabilizare pentru aceste numiri.

Puterea de la Bucureşti a fost obligată să adopte un set de legi juridice fără de care intrarea României în Uniunea Europeană nu ar fi fost posibilă. Astăzi, văzându-se cu sacii în căruţă, politicienii doresc revenirea la starea de fapte anterioară, atunci când, în 2005 CSM-ul aprecia situaţia justiţiei româneşti ca fiind foarte bună, în timp ce Bruxelles-ul menţinea un steguleţ roşu pe capitolul justiţie în cazul României. De două decenii, din cerul puterii politice româneşti nu cade niciunul dintre îngerii cu girofar. În tot acest război se fac multe calcule şi multe dintre declaraţiile politicienilor sunt premeditat stufoase şi complicate. Scopul? Ceaţă peste ochii populaţiei. Singurul rezultat pe care politicienii nu-l pot prevedea, este locul de aterizare al ştampilei. Cronometrul curge cu repeziciune în ceafa aleşilor, căci scrutinul din noiembrie este foarte aproape. Monica Macovei: “ Când ai la putere politicieni corupţi care fac legile şi jocurile, numai oamenii pot să-i schimbe. Populaţia.”

  • Data 05.09.2008
  • Autoare/Autor L.Diaconu-Colintineanu, V.Mixich (ed.Petre Iancu)
  • Distribuiţi Trimiteţi Facebook google+
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/FBxk
  • Data 05.09.2008
  • Autoare/Autor L.Diaconu-Colintineanu, V.Mixich (ed.Petre Iancu)
  • Distribuiţi Trimiteţi Facebook google+
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/FBxk