1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ca între prieteni

8 iulie 2011

Salvarea Greciei, intervenţia în Libia, renunţarea la energia nucleară: disensiunile dintre Germania şi Franţa sunt mai numeroase ca niciodată. Francezii au început să-şi caute alţi parteneri.

https://p.dw.com/p/11rVU
Angela Merkel si Nicolas SarkozyImagine: picture alliance/dpa

Dacă felicitările de sărbători încep cu "dragă Nicolas" şi "dragă Angela", când vine vorba de bani tonul drăgăstos dintre Berlin şi Paris dispare. Băncile particulare franceze au împrumutat Greciei 46 de miliarde de euro, pe când cele germane nu şi-au asumat nici jumătate din aceste poveri. În aceste condiţii era normal ca Franţa să se opună atunci când Germania a propus atragerea sectorului privat în finanţarea salvării Greciei.

"Încă mai plătim preţul extinderii Uniunii şi al adoptării unei monede unice fără a dispune de o coordonare economică la nivel comunitar, fără o uniformizare a sistemelor fiscale", a declarat de curând preşedintele Nicolas Sarkozy.

Într-adevăr, Franţa pledează de ani de zile pentru înfiinţarea unui organism central de control economic. Cabinetul de la Paris este convins că existenţa unei monede comune presupune şi reglementări unitare în sistemele fiscal şi social. Dar executivul german n-a vrut niciodată să audă de aşa ceva.

"Cu" şi "fără" energie nucleară

Symbolbild Export Kiste Box Wirtschaft
Imagine: Fotolia/Butch

Economia Republicii Federale se bazează pe exporturi. Produsele nemţeşti sunt competitive la nivel mondial şi au căutare, dar cererea internă şchiopătează.

În Franţa este exact invers: populaţia consumă masiv, însă produsele autohtone nu au trecere şi pe piaţa externă. Motorul germano-francez s-a gripat. O politică economică armonioasă arată cu totul altfel.

"E drept că în anumite privinţe avem puncte de vedere diferite", a admis Sarkozy. "Ar trebui să renunţăm şi noi la energia nucleară numai pentru că aşa fac prietenii noştri germani?".

Sarcasmul şefului de la Palatul Elysee are şi un motiv. Opţiunea Germaniei de a-şi lua rămas bun de la reactoarele nucleare periclitează afacerile concernului energetic Areva, pe care statul francez îl sprijină cu miliarde de euro anual.

Oficialii de la Paris au susţinut constant în faţa electoratului că energia nucleară asigură independenţă Franţei. Dar, de curând au fost nevoiţi să admită că în ciuda celor 58 de reactoare nucleare pe care le au, francezii importă de ani de zile curent electric din Germania.

"Doamna Merkel s-a înşelat"

Libyen Kämpfe Rebellen
Imagine: AP

Axa Berlin-Paris se clatină. Dar, cel puţin la summit-ul G8 de la Deauville, disensiunile dintre cele două ţări vecine nu s-ar fi simţit - a afirmat cancelarul Merkel.

"Nu s-au simţit absolut deloc. Am purtat convorbiri interesante. Situaţia diferă de la o ţară la alta şi cred că interlocutorii au fost receptivi la punctul nostru de vedere."

În cerc restrâns, Angela Merkel spune că neamestecul Germaniei în Libia a fost o decizie înţeleaptă. În schimb, francezii susţin că rebelii au nevoie de sprijin pentru a-l înlătura pe dictator.

"Între timp cred că ştie şi doamna Merkel că s-a înşelat. Ştie că s-a bazat pe un ministru de externe care a sfătuit-o prost", spune filosoful şi publicistul Bernard-Henri Levy - consilier al preşedintelui Sarkozy în chestiunea libiană.

O politică europeană în domeniul securităţii şi al apărării există, dar aceasta nu mai gravitează în jurul axei franco-germane.

Autori: Christoph Wöß, Claudia Ştefan
Redactor: Petre M. Iancu