1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

"Cărţile clădesc punţi" - Caravana Gaudeamus la Saarbrücken

La Saarbrücken, capitala landului Saar, a avut loc zilele trecute cea de a şaptea ediţie a târgului european de carte pentru copii şi tineret; expoziţie a cărui invitat de onoare a fost România.

default

Pentru prima oară în afara graniţelor

„Cărţile clădesc punţi”, este motto-ul celei de-a şaptea ediţii a Târgului european de carte de la Saarbrücken, şi pentru a demonstra acest lucru, invitatul de onoare a fost Caravana Gaudeamus, cel mai important târg românesc de carte cu ofertă educaţională, fondat în 1994 la iniţiativa Radio România. În tradiţia Caravanei Gaudeamus sunt incluse târguri mai mari sau mai mici în şase oraşe din ţară. Dar niciodată până acum, Caravana Gaudeamus nu a mai participat la un salon de carte în străinătate. Purtătoarea de cuvânt a expoziţiei Gaudeamus, Anca Badea, explică:

„Într-adevăr este pentru prima dată când Caravana Gaudeamus are un parcurs european în sensul spaţial al cuvântului, e prima dată când ieşim peste graniţe, ce an mai bun decât anul în care România a intrat în UE şi în care Sibiul împarte cu Luxemburgul şi cu Marea Regiune statutul de capitale culturale europene ?”

Experienţa a fost interesantă, deoarece Caravana Gaudeamus a fost întâmpinată în Germania de un public diferit de cel obişnuit de acasa. Anca Badea:

„În primul rând diferenţa între cele două târguri există pentru că acesta este un târg foarte specializat, se adresează numai copiilor şi adolescenţilor”.

Aventuri literare la Saarbrücken

Iar aceştia au avut ocazia de a se aventura pe nenumărate căi în descoperirea universului fantastic al cărţii. „Citiţi, ascultaţi şi vă minunaţi”, sună invitaţia numeroşilor autori de carte pentru tineret, care le-au oferit micuţilor lor cititori întâlniri literare de neuitat – bunăoară pe puntea unui vaopraş, unde actori profesionişti au recreat de-a lungul unei minunate plimbări pe râul Saar universul magic al „Cărţii junglei”. Iar în catacombele castelului a fost prezentat – la ore târzii, desigur, pentru şi mai mult suspans – elogiatul roman al lui Peter Schwindt, „Umbrele şoptesc”, a cărui acţiune se desfăşoară în faimoasele catacombe din Paris.

Dat fiind faptul că majoritatea iubitorilor mici şi mari ai cărţii, se cufundă cu plăcere seara sau noaptea în explorarea universurilor ficţionale, târgul de carte de la Saarbrücken a avut şi în această privinţă o ofertă ademenitoare, de la lecturi sub clarul lunii la spectacole nocturne de sunet şi lumină.

În cele din urmă, dat fiind faptul că o parte esenţială a cărţii pentru copii constă în imagini, târgul european de carte a invitat, pe lângă cele 20 de edituri de specialitate, 40 de ilustratori renumiţi, graficieni şi realizatori de benzi desenate. Nu doar atât, cei mici au avut – în afara întâlnirilor şi discuţiilor cu toţi artiştii care contribuie la realizarea cărţilor – ocazia să descopere, pas cu pas, cum se fabrica hârtia artizanal, sau cum funcţionează o tiparniţă manuală.
Prin cunoaşterea şi aplicarea acestor meşteşuguri, dar şi cu ajutorul unor prezentări multimediale care povesteau, pe mari ecrane, povestea cărţii, publicul mic şi mare a avut şansa să descopere şi mai ales să preţuiască – toate secretele producţiei de carte. Iată aşadar cum cartea creează punţi, nu doar între oameni, prin intermediul ideilor împărtăşite, ci punţi între discipline, către pictură şi grafică, către interpretarea scenică şi muzică.

Icoane şi toace

România s-a prezentat într-un mod inedit la acest eveniment cultural internaţional, completând oferta de carte şi expoziţia de iustraţie de la standul oficial printr-o iniţiativă a liceului de artă „Sabin Drăgoi” din Arad de a prezenta o colecţie de icoane pictate de copii alături de instrumente de percuţie româneşti. Lucian Cociuba, artist plastic şi profesor de desen la Liceul Sabin Drăgoi, şi Lucia Florescu, percuţionistă la Filarmonica din Arad şi profesoară de muzică la acelaşi liceu, au organizat ateliere, unde micii vizitatori au putut explora, în manieră occidentală, cum se pictează o icoană – pe sticlă sau pe lemn – şi cum sună toaca. Cei doi dascăli ne-au povestit despre experienţa lor la Saarbrücken:

„Am venit sa demonstrez pe viu cum se cânta la toacă, cum sună toaca”, explică Lucia Florescu, deoarece „mi-am dat seama ca nici copiii de aici, nici francezii, nici germanii nu cunosc insrumentul. E un instrument arhaic, e adevărat. Le-am explicat că nu lipseşte de la nicio Biserică Ortodoxă de la noi şi ce frumos sună toaca în săptămâna dinaintea Paştelui când se adude şi din satul de peste deal, şi din dreapta, şi din stânga, şi de peste tot se aud toacele. Şi au rămas plăcut impresionaţi”.

„A fost o surpriză şi pentru noi”, spune Lucian Cociuba. „Noi am venit încă cu trei elevi care au şi exersat în timpul şederii noastre dimineaţa şi după-masa aici într-un mic atelier şi au arătat talentul lor. Foarte multe grupuri de copii au vizitat acest stand şi în general toată manifestarea a fost dedicată lor. Iar părinţii lor nu credeau că aceste lucrări au fost realizate de copii. Am observat ca există o anumită atracţie a liniei, a desenului, a imaginii realizate de copil pentru copil. Deci se vedea că aceşti copii erau direct chemaţi de icoana pe care o realizase un alt copil”.

Şi Anca Badea de la Caravana Gaudeamus a putut constata cât de puternic şi de viu este graiul imaginilor în sufletul copiilor:

„Zilele acestea au existat mici vizitatori germani sau francezi care şi-au dorit să cumpere cărţi. Şi am stat şi m-am întrebat la un moment dat, de ce îşi doresc să cumpere cărţi scrise în limba română ? După care m-am uitat puţin mai atent la volumele pe care le ţineau la piept şi ne întrebau cât costă, şi am constatat că erau dintre cele mai frumos ilustrate, dintre cele mai colorate, şi în momentul acela lucrurile au fost foarte clare : sunt imaginile care, la rândul lor, povestesc, (...) o poveste pe care o spun independent de text, şi iată din nou – ce altă dovadă mai bună şi mai clară a ceea ce înseamnă ilustraţia şi grafica pentru o carte pentru copii”.

Pentru Lucia Florescu, toate aceste aspecte, de altfel, întregul mod de prezentare a târgului, sunt evidente :

„Eu văd foarte simplu, pentru mine nu prea există graniţe între arte. Arta este aceeaşi, că te exprimi prin muzică, cu vocea sau cu un instrument, că te exprimi printr-un tablou, printr-o pictură, te exprimi printr-o poezie, printr-o piesă de teatru – e acelaşi lucru. Arta, de fapt, este comunicare şi prea putin contează prin ce o faci”.

Să luăm exemplu...

Dar cum se raportează copiii şi adolescenţii occidentali la universul cărţii, spre deosebire de cei mici de acasă? Anca Badea:

„Sunt mult mai implicaţi. Probabil că prin intermediul şcolilor şi al profesorilor se realizează lucrul acesta. (...) În momentul în care copiii vin aici, la târg, se aşteaptă să găsească autori la stand, vin pregătiţi ca să ceară autografe, vin şi participă la lecturile pe care autorii le realizează cu prilejul târgului...

Şi discuţia cu Silvia Kerim, una ditre cele mai îndrăgite scriitoare de cărţi pentru copii din România, prezentă la standul Gaudeamus, a evidenţiat interesul copiilor pentru carte, Anca Badea:

„Au avut o discuţie care în mod surprinzător, a ajuns să vizeze şi să se lege de aspecte precum ce înseamnă editarea de carte pentru un scriitor în România, cât se câştigă dintr-o astfel de activitate – întrebări foarte la obiect, foarte directe, foarte mature, ceea ce spune multe despre modul în care copiii de aici privesc cartea şi chiar în general, piaţa de carte”. Dovedeau faptul că sunt interesaţi şi că cunosc şi ce se întâmplă dincolo de cartea pe care ei o văd în raft, la librărie sau la bibliotecă.

Dar nu este vorba doar de şcolarii germani, precizează Anca Badea în continuare:

„Trebuie să spun că zilele acestea am avut plăcuta surpriză de a primi vizita a câteva sute de copii veniţi cu autocarele din Franţa, care erau foarte serioşi, aveau nişte chestionare în mână pe care le completau cu numele invitatului de onoare şi cu numele unor cărţi scrise de autori români”.

Lucia Florescu a fost şi ea impresionată de dragostea copiilor occidentali pentru cărţi:

„M-am bucurat foarte tare să văd interesul copiilor foarte mici. Mi-aş dori să fie aşa şi acasă, sper să depăşim descoperirea calculatorului, sper să se plictiseasca copiii noştri cât mai repede şi să redescopere cartea, am văzut cărţi superbe pentru copiii de toate vârstele, de la cei mai mici până la cei mai mari. Am vazut o carte de care m-am îndrăgostit despre copilul Mozart cu poze şi cu texte şi chiar mă gândeam că am avea mare, mare nevoie şi noi de cărţi care să-i îmbie pe copii să citească cu plăcere”.

Publicul român din Europa

Ce alte surprize le-a rezervat participanţilor români salonul de carte de la Saarbrücken?

Anca Badea: „Să găsim aici mulţi români, stabiliţi mai demult sau mai recent, aici în Germania, în Saarbrücken, au venit români din Franţa care au aflat că suntem aici la târgul de carte şi care au venit să ne vadă – foarte plăcut, ne-am simţit foarte bine, nu ne-am simţit străini, ne-am simţit printre cunoscuţi , români – o experienţă foarte plăcută”.

Şi Lucia Florescu a fost impresionată de acest aspect:

„Au venit foarte mulţi români. Eu vreau să cred că totuşi românii sunt fraţi chiar dacă se vad pentru prima dată. Şi când au auzit cei care sunt stabiliţi de mulţi ani în oraşul acesta, că a venit un grup de la liceul din Arad, au venit şi ne-au vizitat şi am vorbit şi petrecut clipe tare plăcute împreună”.

Un impuls pentru viitor

Per ansamblu, experienţa întâlnirilor europene organizate pentru micii bibliofili a fost atât de reuşită, încât ea reprezintă un important impuls pentru afirmarea României în Europa – şi în acest domeniu. Anca Badea, cu gânduri pentru viitor:

„Vom încerca să facem din acest târg doar prima experienţă poate dintr-o serie de mini-târguri Gaudeamus şi în alte ţări din Europa. Reacţia pe care am avut-o aici cred că ne îndreptăţeşte să încercăm să ducem cartea românească şi în alte locuri din Europa, nu numai pentru românii care trăiesc împrăştiaţi în diversele colţuri ale bătrânului continent, dar şi pentru a da ocazia celor care ne cunosc prea puţin, din păcate, de a le da ocazia să afle mai multe despre noi, despre cultura noastră, despre tradiţiile noastre, despre cărţile noastre, despre scriitorii noştri – să ne cunoască şi în alte moduri decât cele în care ne cunosc pînă acum”.

  • Data 24.05.2007
  • Autoare/Autor Ana-Maria Tighineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2q2
  • Data 24.05.2007
  • Autoare/Autor Ana-Maria Tighineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2q2