1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Cărţi de ieri şi de mîine

„Cititori să fie, cărţi sunt destule” - ar putea fi deviza neoficială a celui mai mare salon de carte din lume, cel de la Frankfurt pe Main. Dar ce fel de cărţi le este dat vizitatorilor să vadă sau să răsfoiască?

O primă surpriză se oferă amatorilor de statistică: 20% din expozanţii de la Frankfurt pe Main nu mai sunt edituri ci firme tehnologice. Totuşi, dacă pentru un e-book un cititor cheltuieşte în Germania anual 50,62 Euro, pentru cărţile tipărite pe suport de hîrtie, scoate din buzunar 115,67 euro.

Inutil de subliniat că, în afara unor mutaţii spectaculoase şi fundamentale survenite în relaţia dintre autor şi cititor, procesul digitalizării progresive a universului livresc se răsfrînge totuşi negativ asupra cifrelor de afaceri ale acelor edituri care mizează încă masiv pe cartea pe suport tradiţional. Librăriile la rîndul lor suportă atît consecinţele crizei economice şi financiare cît şi cele ale revoluţiei digitale. Un singur exemplu, cel mai la îndemînă: una din cele mai vechi şi reputate aşezăminte de acest fel din Bonn, librăria Bouvier, situată în proximitatea Universităţii din oraşul natal al lui Beethoven, se vede nevoită, după aproape două veacuri de neîntreruptă existenţă, să arunce prosopul.

Infloresc în schimb cifrele de afaceri ale unor firme care exploatează la maximum potenţialul digitalizării. Aşa numitul Slicebook, produs american, oferă posibilitatea de a decupa pasaje dintr-un text omogen, unitar, de pe e-book, de a le combina cu alte elemente „alogene”, de a realiza astfel un adevărat patchwork, un puzzle, cu pretenţii de originalitate. Procedeul, care reclamă anumite virtuţi imaginative şi abilităţi combinatorii, nu este cu totul străin de plagiat şi aminteşte de performanţa tinerei Helene Hegemann, ridicată în slăvi la început de critici, pentru romanul de debut Axolotl Roadkill, care s-a dovedit în cele din urmă a fi fost alcătuit şi din pasaje furate din alte scrieri. Dezbaterile în jurul libertăţii de creaţie în beletristică şi a dreptului de autor au înfierbîntat în urmă cu doi ani spiritele, umplînd paginile de foileton ale marilor ziare.

O inovaţie care stimulează cititul, ce-i drept contra cost, poartă denumirea Total Boox şi va fi lansată pe piaţă în 2013. Cititorii achită nota de plată doar pentru cît au citit cu adevărat din textul conţinut pe suportul electronic.

Măsurarea duratei lecturii este asigurată de un sistem special, pus la punct de o firmă israeliană. Cît citeşti atît plăteşti - ar fi deviza Total Boox-ului, rezultă din spusele directorului acestui nou proiect, Yoav Lorch. Interes faţă de această invenţie de care profită mai degrabă cititorii decît editorii au manifestat editurile mici şi mijlocii.

Se afirmă în mod curent că digitalizarea a creat un clivaj lipsit de precedent între generaţiile native în spaţiul digital şi cele imigrate, altfel spus între tineri, pe de-o parte, şi între adulţi şi seniori, de cealaltă.

Deloc întîmplător, cartea pentru copii şi tineret constituie al doilea centru de greutate în program, pe lîngă Noua Zeelandă, invitatul de onoare al actualei ediţii a Salonului de Carte de la Frankfurt pe Main.

Cărţile pe suport digital sunt rîvnite şi prizate de copii, adolescenţi şi tineri. Dar, cum fetele citesc mai mult decît băieţii, nu puţini autori şi editori s-au pliat unor criterii de diferenţiere tematică în oferta subiectelor. Pentru băieţi – cărţi cu războaie, monştri, supermeni şi eroi…Pentru fete, restul.

Lecturile „minorilor” se cer totuşi controlate de adulţi. La apel s-a prezentat o nouă soluţie digitală de control interactiv, elaborată de librăria americană Barnes & Noble.

Website-urile interactive, care să le permită userilor, nu numai să citească o poveste, ci să şi vizioneze o „ecarnizare” a story-ului, să audieze concomitent o piesă muzicală, să intre în dialog pe reţele de socializare cu alţi consumatori ai textului, pune la grea încercare şi aptitudinile editurilor de a răspunde noilor exigenţe.

Dar, există şi un revers al excesivei digitalizări a universului „livresc”. Inspirat ca deobicei, cotidianul NEUE ZÜRCHER ZEITUNG şi-a ilustrat fiecare pagină a suplimentului literar la actualul Salon de Carte de la Frankfurt pe Main cu fotografiile color ale unor cititori anonimi de toate vîrstele, singuri sau în cuplu, care destinşi, la ei acasă, citesc seara în pat, la lumina veiozei, o carte din cele vechi, tipărită pe foi de hîrtie.