1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Călătorie peste mări şi ţări

Membri Consilului de securitate s-au hotărît să plece în Kosovo, pentru a se informa la faţa locului asupra situaţiunii.

Kosovo continuă să fie un măr al discordiei pe eşichierul internaţional.

Intrucît sîrbii şi albanezii nu s-au înţeles asupra planului Ahtisaari, plan care, întocmit de diplomatul finlandez, ar urma să acorde provinciei o largă, dar nu deplină independenţă, iar Rusia susţine Belgradul în Consiliul de Securitate ONU, problema nu mai pare să aibă soluţie. In disperare de cauză, membri Consilului de Securitate s-au hotărît să plece în Kosovo, pentru a se informa la faţa locului asupra situaţiunii. Vor ajunge ei la un consens?

Cele 4 zile ale vizitei ar urma să determine viitorul şi să schimbe destinul provinciei. Intregul Consiliul de Securitate, cu tot cu membrii lui permanenţi, dotaţi cu faimosul drept de veto, se deplasează în aceste zile peste ocean spre a face o escală în Europa şi în provincia pe care şi-o dispută majoritatea albaneză locuind în ea alături de o minoritate sîrbă susţinută de Belgrad şi de fratele mai mare de la Moscova. De la Bruxelles la Belgrad, apoi la Pristina şi retur via Viena – iată etapele călătoriei pe care o vor efectua cei 15 diplomaţi de frunte.

La presiunile Rusiei, reprezentanţii comunităţii internaţionale ar urma să-şi facă o imagine proprie despre situaţia din Kosovo, care, teoretic, mai aparţine încă de Serbia, dar practic s-a desprins de mult de ea.

Din unghiul şefului acestei delegaţii sui-generis, ambasadorul belgian la ONU, Johan Verbeke, toate acestea constituie precondiţia unei consfătuiri finale care să tranşeze dilema statutului fostei republici autonome din federaţia iugoslavă.

Porivit lui, ideea de la baza acestui periplu „este să revenim la New York într-o cu totul altă stare de spirit decît cea în care am plecat. Dacă vom privi şi asculta cît se poate de atent, ar trebui să ne întoarcem cu o viziune net mai bine informată a situaţiei”, a mai spus belgianul textual.

Nu puţini critici se întreabă însă cum să fie oare posibil ca diplomaţii din Consiliul de Securitate ONU să obţină informaţii noi, după ce s-au perindat la faţa locului nenumăraţi experţi şi s-au întocmite nşpe rapoarte ale Uniunii Europene şi ale Naţiunilor Unite, care şi-au avansat şi propriile recomandări.

In plus, nu există nici cel mai vag indiciu, potrivit căruia Kremlinul şi-ar putea modifica poziţia. Inaintea plecării în Europa, ambasadorul rus la ONU, Ciurkin, a subliniat că ţara sa respinge în continuare, alături de Serbia şi Slovacia, aşa numitul plan Ahtisaaari, în speţă independenţa provinciei Kosovo. Iar Rusia dispune dreptul de veto în Consiliul de Securitate şi n-are nici o jenă să se folosească de el.

Nu e deci de mirare că Ciurkin a revendicat reluarea negocierilor dintre Belgrad şi Pristina. De celalată parte a baricadei, ambasadorul belgian la ONU, Johan Verbeke, s-a arătat optimist, exprimîndu-şi convingerea că reluarea consultărilor în Consiliul de Securitate ONU se va produce încă în luna mai, ba se va solda şi cu rezultate concrete.

In ce-o priveşte, Serbia mizează în continuare pe ideea unei autonomii parţiale pentru albanezii separatişti din Kosovo.

  • Data 25.04.2007
  • Autoare/Autor Rainer Suetfeld / Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1DN
  • Data 25.04.2007
  • Autoare/Autor Rainer Suetfeld / Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1DN