1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Căderi la bursă s-au mai pomenit. Însă nu coroborate cu o criză a statelor

O scurtă istorie a crizelor economice şi a unor incidente petrecute la bursele lumii ne arată că aproape nimic din ceea ce se întâmplă momentan nu este o premieră. Cu o singură excepţie. Actuala criză se suprapune alteia

default

Reacţii în lanţ la bursele din întreaga lume

Agitaţie mare la bursele din întreaga lume, după ce în urmă cu câteva zile indicii celor mai importante economii din lume au înregistrat scăderi asemănătoare cu cele petrecute în 2008, imediat după declanşarea crizei economice.

Speculanţi au existat de când lumea. Nici căderea burselor nu este câtuşi de puţin un lucru nou. Să ne amintim doar de criza olandeză a lalelelor din secolul al 17-lea, când lăcomia şi afacerile derulate în mod necontrolat au dus la sărăcirea a mii de oameni care trăiau de pe urma cultivării bulbilor de lalele. Istoricul Werner Abelshauser de la Universitatea din Bielefeld a studiat timp îndelungat marile şi micile crize economice petrecute de-a lungul istoriei.

"Am avut o criză în Japonia, în 1990, pe care între timp lumea a uitat-o. Apoi, în 1991-1992, a urmat criza modelului suedez. Câţiva ani mai târziu a izbucnit aşa-numita criză asiatică. După care s-a produs din nou o criză în Japonia şi o criză a Internetului în contextul apropierii de anul 2000. Ne mai amintim prea puţin de aceste evenimente recurente, care s-au succedat într-un interval relativ scurt de timp", spune Abelshauser.

Nimic nou sub soare

Deutschland Frankfurt Börse 9. August 2011

Pentru istoricul din Bielefeld, criza actuală este una din numeroasele întîmplări de acest fel, ale căror efecte se resimt, ce-i drept, în întreaga lume. Ea nu este sub nici o formă un fenomen tipic pentru secolul pe care îl trăim. În 1873 de pildă, un boom fără precedent al creditelor a dus la prăbuşirea uneia dintre cele mai mari bănci europene, la Viena. Consecinţele s-au resimţit în întreaga lume.

"De când globalizarea a devenit o realitate - iar despre ea discutăm încă din secolul 19 - un crash la Viena a însemnat o cădere a burselor la Berlin. Acestea au generat la rândul lor un crash la New York şi aşa mai departe. Acest lanţ al slăbiciunilor ne este aşadar cunoscut", mai spune istoricul german.

Elementul de noutate

Criza actuală are însă o caracteristică aparte pentru că se suprapune unei alte crize - cea a datoriilor publice, care îngenunchează din ce în ce mai multe ţări din întreaga lume, împiedicându-le să mai reacţioneze adecvat în faţa problemelor pe care le au.

"Criza financiară din 2008 a fost relativ uşor depăşită de statele naţionale, multe dintre ele intervenind pentru a salva băncile. Consecinţa acestei acţiuni a fost că multe ţări s-au îndatorat masiv. Problema actuală este că statele nu mai au aceaşi credibilitate ca în 2008 sau 2009 şi nu mai pot interveni. Tocmai de aceea, criza actuală a intrat acum într-o a doua etapă, în care statele naţionale încep să fie privite cu reticienţă de către investitori", este de părere profesorul Abelshauser.

Statele naţionale, legate de mâini şi de picioare

Börsenkrise

Faptul că statele naţionale nu mai pot juca rolul salvatorului, aflându-se ele însele în barca neîncăpătoare a economiilor naufragiate în marea criză, se explică prin dinamica incredibilă atină de pieţele financiare în ultimele decenii. Acestea ar trebui pur şi simplu "strunite", spune, textual, Abelshauser. Când pieţele nu dau dovadă de responsabilitate, iar afacerile speculative continuă nestingherite, trebuie să intervină guvernele, atrage atenţia profesorul german.

"O asemenea propunere a venit încă din 1980, în cadrul summit-ului G7 de la Veneţia, din partea fostului cancelar german Helmut Schmidt. Acesta a avertizat că amplificarea a ceea ce el numea 'vagabondajul capitalului' pe pieţele lumii este din ce în ce mai periculoasă. Schmidt propunea ca grupul G7 să controleze cumva capitalul de pe pieţe. Prin urmare, a fost creată o comisie. Şi cam asta a fost tot, pentru că americanii şi britanicii, care se regăseau în acest model de afaceri, au protestat vehement.

În urma turbulenţelor recente, pieţele de acţiuni s-au devalorizat în numai o săptămână cu peste 2500 de miliarde de dolari.

Deşi suma în sine este gigantică, fenomenul nu este nou, spune Abelshauser, care face trimitere la ziua de luni, 19 octombrie 1987. Atunci, indicele bursier american Dow Jones a consemnat cea mai mare pierdere din istoria lui, de peste 20 la sută. E drept, "lunea neagră", după cum a fost numită acea zi, a avut drept cauză o defecţiune tehnică la sistemul de tranzacţionare. Însă şi acest incident, asemenea altora cu impact asupra economiei globale, a fost dat uitării, conchide Werner Abelshauser.

Autor: Monika Lohmüller / Vlad Drăghicescu
Redactor: Rodica Binder