1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Căderea lui Ceauşescu - piese noi adăugate la puzzle

Nici după 25 de ani nu e clar ce manevre politice au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceauşescu. Jurnalistul canadian de origine maghiară, Arpad Szöczi, încearcă să aducă noi informaţii.

1989: în timp ce dictaturile comuniste din centrul si estul Europei cădeau una după alta, Nicolae Ceauşescu părea să se fi instalat pe vecie în fruntea partidului şi a ţării. De la începutul anilor 1970 şi-a configurat ţara după model nord-corean. Îşi instalase membri ai familiei sau tovarăşi loiali din cercurile apropiate în toate poziţiile cheie ale Partidului Comunist şi ale aparatului de stat. Soţia sa, Elena, era prim vice-prim ministru, iar fiul său, Nicu, era pregătit să îi devină urmaş la “tron”. Securitatea era atotputernică. Iar România părea încremenită în timp.

Posturile străine de radio şi TV erau pentru români singura posibilitate de a afla ce se întâmplă cu adevărat în ţară şi în celelalte state comuniste. Radio Europa Liberă, BBC, Voice of America şi DW erau interzise oficial, dar lumea le urmărea în secret cu deosebit interes. La redacţiile în limba română se citeau des pe post scrisori trimise de ascultători disperaţi şi trecute în condiţii aventuroase peste graniţă, deseori de jurnalişti străini.

„De la o revoltă religioasă, la una politică“

Unul dintre puţinii care ridicaseră vocea împotriva lui Ceauşescu era pastorul reformat Laszlo Tökes din Timişoara. În calitate de membru al minorităţii maghiare din România, acesta critica în special aşa-numita sistematizare a ţării. Ceauşescu avea de gând să distrugă în jur de 7.000 de sate, pentru a construi în loc uriaşe centre agrare. Oamenii urmau să fie strămutaţi şi înghesuiţi în apartamente de blocuri, iar baza culturală şi materială a populaţiei rurale urma să fie distrusă complet. Tökes şi-a dat seama rapid că această măsură ar pune în pericol minoritatea maghiară, astfel încât a început să vorbească despre acest subiect în timpul predicilor. Dar şi-a exprimat nemulţumirea şi în faţa a doi jurnalişti canadieni, într-un interviu acordat acestora în mare secret; interviu, care a fost difuzat la o televiziune din Ungaria, în vara anului 1989.

Nicolae Ceausescu

Nicolae Ceauşescu

Acest interviu a creat evident mare agitaţie în Partidul Comunist Român. Relaţia deja viciată din motive istorice între România şi Ungaria era acum şi mai tensionată. Ceauşescu simţea o conspiraţie venită de la Budapesta împotriva lui şi a sistemului şi a ordonat mutarea lui Tökes de la Timişoara în satul Mineu. Pe 15 decembrie, sute de oameni s-au adunat în faţa casei pastorului pentru a-l proteja de Securitate. Solidaritatea oamenilor a făcut ca protestul acela să se extindă în tot oraşul şi apoi să devină o revoluţie la nivel naţional împotriva dictatorului. “Dintr-o revoltă cu motive religioase s-a ajuns la una politică şi de la o problemă a maghiarilor la una a tuturor românilor”, declară Radu Preda, profesor de teologie şi Şeful Institutului pentru Cercetarea Crimelor Comunismului (IICMER).

Şapte rachete îndreptate spre Ungaria

Interviul cu Tökes a fost organizat de jurnalistul canadian de origine maghiară Arpad Szöczi. În cartea sa, “Timişoara - adevărata poveste din spatele Revoluţiei Române”, Szöczi încearcă să desluşească evenimentele legate de Tökes. Cartea a fost publicată deja în limbile engleză şi maghiară, cea de-a treia ediţie urmând să apară în limba română şi să fie prezentată la Timişoara. În România, cartea ar putea genera controverse. După ani de cercetări în arhivele serviciilor secrete române şi ungare, autorul a găsit informaţii senzaţionale, făcute publice în premieră: Ceauşescu ar fi ordonat amplasarea unor rachete în vestul României îndreptate spre Ungaria, pentru a riposta împotriva unui eventual atac din partea ţării vecine.

Szöczi, care trăieşte acum la Berlin şi povesteşte întâmplările în calitate de jurnalist DW, intră în detalii: „Aceste informaţii despre rachetele cu pricina au fost notate de un ofiţer al serviciilor secrete ungare şi confirmate de fostul premier al Ungariei, Miklos Nemeth“. Conform informaţiilor serviciilor secrete ungare, ar fi fost vorba despre şapte rachete de fabricaţie chineză, pe care România le-ar fi achiziţionat prin intermediari arabi. Ţelul lor ar fi fost centrala nucleară de la Paks. Nemeth, prim- ministru al Ungariei în perioada 1988 -1990 şi una dintre figurile politice de seamă care au dus la căderea Cortinei de Fier, a confirmat, într-un interviu cu Szöczi, că bombardarea centralei nucleare de la Paks ar fi rezultat într-o catastrofă mai mare decât dea de la Cernobâl, din 1986. Nemeth, împreună cu conducerea Poloniei de la acea vreme şi cu şeful de stat şi de partid al Uninii Sovietice, Mihail Gorbaciov, au discutat despre modalităţile de a-l da jos pe Ceauşescu. Nemeth a legătura şi cu generalul Victor Stănculescu, cel care a jucat un rol central în căderea lui Ceauşescu.

Agenţi secreţi unguri, trimişi în România

Cercetările autorului aduc la lumină şi alte detalii, confirmate de Nemeth. Printre acestea, faptul că serviciile secrete ungare ar fi trimis zeci de agenţi în România în 1989, unii dintre aceştia având atribuţia de a-l proteja pe Tökes.

Arpad Szöczi

Jurnalistul Arpad Szöczi

Interesant este şi că Szöczi nu a găsit în arhivele Securităţii nicio informaţie în acest sens. Acţiunile Securităţii, care îl priveau pe Tökes, erau atât de secrete, susţine autorul, încât ele nici măcar nu se consemnau. “Nu apare niciun cuvânt despre cei patru mascaţi dotaţi cu cuţite care l-au atacat pe Tökes în 2 noiembrie 1989 şi se poate trage concluzia că erau agenţi români”, e de părere Szöczi.

Ediţia cărţii în limba română va fi publicată în prezenţa lui Arpad Szöczi la Timişoara, pe 19 decembrie. Acelaşi oraş în care cu 25 de ani în urmă începuse revoluţia sângeroasă pentru îndepărtarea dictaturii comuniste. Numai aici au murit zeci de oameni sub focul gloanţelor Securităţii. La nivel naţional şi-au pierdut viaţa peste 1.000 de persoane. În 22 decembrie, Nicolae şi Elena Ceauşescu au fugit din Bucureşti cu un elicopter. Au fost prinşi în aceeaşi zi şi executaţi pe 25 decembrie.