1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Cît de mari sînt salariile magistraţilor

Magistraţii din România s-au arătat îngrijoraţi de afirmaţiile primului ministru privitoare la salariile din sistemul judiciar.

default

Primul ministru a susţinut că veniturile judecătorilor şi ale procurorilor se situează la un nivel indecent în raport cu salariul mediu pe economie şi cu scala de salarizare în România şi că se impune o corecţie obligatorie pe viitor. Suna ca o ameninţare. De fapt aşa şi fost interpretată de majoritatea magistraţilor.

Asociaţia procurilor din România şi-a exprimat dezamăgirea faţă de declaraţiile primului ministru şi a făcut mai multe precizări: “Potrivit OUG 27/2006, aprobată prin Legea 45/2007, se spune în comunicatul Asociaţiei, un judecător sau procuror cu vechime de 2-3 ani are salariul de 2.628 de lei, în timp ce un procuror cu peste trei ani vechime are un salariu de 3.942 de lei, iar un judecător sau procuror de tribunal ajunge la 4.380 de lei, în timp ce personalul de specialitate IT, ca şi ofiţerii de poliţie judiciară, au un salariu minim de 4.337 de lei”.

Asociaţia mai arată de asemenea că salariile magistraţilor nu s-au mai mărit din 2004, şi că sporurile legale au fost obţinute abia după o luptă în instanţa de judecată.

Procurorii nu au spus însă că există o clientelă privilegiată a Guvernului Tăriceanu care beneficiază de salarii exorbitante şi pentru care nu există nici o justificare serioasă.

Revista Capital a publicat recent salariile angajaţilor de la Fondul Proprietatea: o secretară cîştigă lunar un salariu mediu brut care ajunge la 1.500 de euro (cît un magistrat cu vechime)în timp ce un director ajunge la 3.800 de euro (de 3,5 ori mai mult decît un magistrat cu vechime). Angajaţii profită însă şi de multe alte avantaje, care nu se văd la prima vedere şi care nu intră în statistici, cum ar fi maşini de serviciu şi călătorii în străinătate pe banii instituţiei.

Ceea ce iarăşi trece necomentat este că Fondul Proprietatea nici măcar nu a fost listat la Bursă şi că nu a oferit proprietarilor în beneficiul cărora a fost teoretic înfiinţat nici măcar un singur leu. Mai mult decît atît conducerea Fondului a aunţat că mai amînă încă o dată listarea la Bursă din cauza dificultăţilor din sistemul financiar global. Se poate spune aşadar că FP este, deocamdată, o sinecura de aur pentru clientela selectă a Guvernului Tăriceanu.

În contextul acesta social caracterizat prin arbitrariu, contraste şi lipsă de măsură este firesc ca bugetarii “ de rînd” , dar care au o funcţiune socială bine definită şi indiscutabilă să se considere nedreptăţiţi.

În toate dezbaterile serioase care au avut loc în România ultimilor 10 ani toată lumea a fost de acord că un magistrat reprezintă o persoană cu o responsabiliate socială şi morală ieşită din comun şi că este firesc să ocupe o poziţie socială prestigioasă, reflectată, fireşte, şi prin veniturile sale transparente.

Dar comparaţiile de mai sus arată că adevăraţii premianţi ai societăţii sînt de fapt persoane cu competenţe vagi şi care, în locul CV-ului, strecoară, discret, o recomandare politică.

Pe lîngă efectul moral descurajant, declaraţiile primului ministru au trezit mari circumspecţii din punct de vedere politic. Să spui că ar trebui micşorate salariile magistraţilor, chiar în momentul în care o decizie a guvernului depinde de judecata unei instanţe, pare o ameninţare fără perdea.

Agenţia Mediafax a transmis că ministrul Justiţiei şi-a cerut scuze în faţa CSM pentru declaraţiile premierului. Pudic, reprezentantul Guvernului ceruse presei să părăsească sala înainte de a face acest lucru.