1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Cît de bine e cînd nu se întîmplă nimic?

Succesiunea tot mai ameţitoare a summiturilor poate fi un indicator al gravităţii crizei, care sporeşte pe măsură ce fiecare nouă întrunire rămîne lipsită de rezultate concrete.

În lunga noapte de la Bruxelles nu s-a întîmplat nimic, ceea ce ar fi un lucru bun, crede DIE WELT. De ce? Fiindcă nu a fost semnat temutul document care să dea undă verde abandonării disciplinei financiare şi a principiului stabilităţii. Totuşi, fortăreaţa Europa, cum a poreclit Angela Merkel construcţia monetară – are fisuri prin care se strecoară fire de apă stătută, conotează plastic situaţia ziarul citat, spre a se referi concret la pledoaria tenace a preşedintelui Hollande în favoarea eurobondurilor.

Perseverenţa succesorului socialist al conservatorului Sarkozy se datorează însă nu atît unei puternice convingeri interioare, cît calculelor electorale. Alegerile parlamentare bat la uşă iar Hollande trebuie să-şi joace muşchii în faţa Germaniei spre a seduce electoratul stîngist şi spre a nu fi luat drept căţeluşul doamnei Merkel, cum a fost etichetat predecesorul său Sarkozy, precizează RHEIN ZEITUNG.

Deocamdată Hollande a izbutit s-o împingă pe Merkel în defensivă, dar trezirea lui la realitate nu va întîrzia, observă SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, relevînd concomitent că nici situaţia cancelarei germane nu este de invidiat: vremurile cînd ea dădea tonul au apus, iar la Berlin este izolată. Are nevoie şi de voturile opoziţiei pentru ca pactul fiscal să treacă prin parlament. Le va obţine - dă de înţeles ziarul – dar opoziţia vrea să savureze cît mai îndelungat şansa care i-a surîs.

Prin urmare, îşi adună puterile, pledează pentru principiul creşterii economice, dar concomitent sapă la baza soclului puterii cancelarei. Cum se va încheia disputa, nu se ştie. Opoziţia însă trebuie să accepte că situaţia este mult mai complicată decît pare – consideră NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG.

Măsura complexităţii crizei încearcă să o dea cotidianul POLITIKEN, pornind de la fiasco-ul complet al summitului UE de la Bruxelles, unde deşi aşteptările au fost coborîte la nivelul minim, liderii europeni au dezamăgit din nou. Paralizia Uniunii Europene s-ar manifesta, în optica ziarului danez, prin patru simptome: nu a putut fi stopată nebuneasca propunere de a forţa Grecia să părăsească zona monetară comună; băncile spaniole nu au putut fi stabilizate în aşa fel încît efectul dominoului să nu mai fie posibil; nu s-a ajuns la nici un compromis în privinţa introducerii eurobondurilor; invocatul pact de creştere economică a rămas pe mai departe vid de un conţinut apt să completeze necesara dar severa disciplină bugetară stipulată în pactul fiscal.

Cît despre respingerea eurobondurilor de către Angela Merkel, ea nu este expresia unei carenţe de solidaritate a germanilor, ci a asumării unei responsabilităţi, consideră EL MUNDO.

Germanii nu sunt singurii care refuză insistentele propuneri ale preşedintelui Hollande. Li se alătură finlandezii şi olandezii, menţionează LA STAMPA, dezavuînd acuzaţiile de egoism cu care sunt copleşiţi „refuznicii”.

Trebuie impusă o limită – opinează de la Sofia ziarul TRUD, referindu-se la exigenţele franceze iar, de pe ţărmurile bretone ale Atlanticului, OUEST FRANCE îi atrage atenţia preşedintelui Hollande să nu izoleze cea mai puternică economie a continentului, să nu-şi facă un titlu de glorie din faptul că-i ţine piept Angelei Merkel. Situaţia este mult prea complicată şi riscantă pentru a o instrumentaliza electoral.

În principiu, Berlinul nu s-a pronunţat categoric împotriva obligaţiunilor europene, ci condiţionează, inclusiv cu opoziţia social-democrată, introducerea acestora de un autentic şi strict control al bugetului în interiorul Uniunii.

În sfîrşit, după ce ieri FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG a relatat despre disensiunile româno-ungare generate de planurile Budapestei de reînhumare a rămăşiţelor pămînteşti ale scriitorului maghiar Jószef Nyirö la Odorheiu Secuiesc, cu mare pompă şi în prezenţa unor înalţi demnitari ai Budapestei, azi SÜDDEUTSCHE ZEITUNG revine asupra cazului acestui autor popular cu convingeri politice fasciste, decedat în Spania franchistă în 1953.

Cotidianul bavarez, interesat să afle motivele pentru care Bucureştiul nu acceptă întreaga ceremonie, a primit un răspuns în care se menţionează că ceremonia contravine fundamentalelor valori europene, că este nepotrivit să se plătească tribut unei persoane care a activat pe terenul extremismului, fascismului şi antisemitismului.