1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Cînd doi se ceartă al treilea cîştigă

Iată un adagiu care, alături de „divide et impera” pare a guverna aproape fără greş viaţa politică. Mărul discordiei ce-i macină pe social democraţii germani la ora actuală îl constituie „reformarea reformelor”.

default

Preşedintele social-democraţilor germani Kurt Beck şi vicecancelarul Franz Müntefering pregătind lucrările Congresului SPD.

Iar de disputele interne profită celălalt membru al marii coaliţii –creştin-democraţii, mai exact "noul centru" al Angelei Merkel, crede FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG într-un articol de fond pe prima pagină. De la Viena KURIER deplînge ratarea de către şeful SPD Kurt Beck a şansei de a fi fost un Tony Blair german, riscînd astfel să-şi transforme partidul într-o formaţiune a celor marginalizaţi social, a unui "Lumpenproletariat".

Cancelara germană este o destoinică elevă a lui Helmut Kohl cînd este cazul să-şi înlăture rivalii sau să aplaneze conflicte constată NÜRNBERGER NACHRICHTEN completînd ideea: reformele sunt în general impopulare, aplicarea lor reclamă curaj, forţă de convingere şi efort susţinut mai mult în perioadele de avînt economic decît în cele de criză. Aşa încît la nevoie este mai bine să se renunţe la ele. Kohl a procedat întocmai, Angela Merkel a învăţat lecţia.

Discordia domneşte demult în viaţa politică românească – ea părînd a avea dimensiuni endemice, accentuate în momentuld e faţă şi de disputele în jurul votului uninominal. Revoluţie de sus tirează MÄRKISCHE ALLGEMEINE intenţia preşedintelui Traian Băsescu de a organiza simultan cu alegerile europarlamentare şi un referendum vizînd introducerea votului uninominal, caz în care România ar fi prima ţară ex comunistă care ar urma astfel modelul electoral francez. Premierul Tăriceanu propune în schimb un sistem electoral combinat după model german, social-democraţii sprijină propunerea preşedintelui Băsescu, UDMR se împotriveşte vajnic votului uninominal de care se tem încă şi mai mult populiştii de extremă dreaptă CV Tudor şi Gigi Becali. Cît despre liberali, ei ezită – relevă articolul din ziarul est german citat.

Revenind le evoluţiile de pe scena politică externă, HANNOVERSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG avertizează că ezitările pot fi uneori fatale, fiind evident vorba de aplicarea unui curs politic mai dur faţă de Iran înainte ca mullahii de la Teheran să-şi fi fabricat arma nucleară.

Iar SÜDDEUTSCHE ZEITUNG atrage atenţia că cine nu este dispus să sprijine sancţiunile mai severe împotriva Teheranului acela îi creează războinicului vicepreşedinte Dick Cheney, susţinătorul unui atac împotirva Iranului, şansa de a avea din nou ultimul cuvînt de spus la Casa Albă.

Intre timp un alt război ameninţă să se declanşeze : cel între Turcia şi kurzii din nordul Irakului, conflictul nefiind în viziunea ziarului BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG decît consecinţa războiului din Irak. De notat că actuala politică americană culege critici severe la ea acasă mai ales din partea unor artişti şi intelectuali care deplîng trădarea valorilor fundamentale ale Americii de către politica promovată de administraţia Bush.

Astfel FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG relatează pe prima pagină şi mai amplu în cuprinsul ediţiei de azi, despre prezenţa actoruluişi regizorului american Robert Redford la Berlin cu prilejul lansării noului său film politic “Despre Lei şi miei”. Sunt consemnate atît întîlnirea avută cu Joschka Fischer, ex - ministurl german de externe, cît şi criticile aduse de Redford actualei politici americane.

Va redeveni oare America, în cazul unei victorii la viitoarele alegeri prezidenţiale a lui Hillary Clinton, acea “naţiune ideală” pe care a întrupat-o în ochii multor ţări ale lumii se întreabă LAUSITZER RUNDSCHAU, pentru a da un răspuns negativ: “anii care au trecut au lăsat foarte puţin din idealurile şi convingerile împărtăşite în tinereţe de fosta activistă Hillary Clinton. . . "

În sfîrşit, OSSTHÜRINGER ZEITUNG salută iniţiativa americană de a veni în întîmpinarea Rusiei în privinţa scutului antirachetă dar atrage atenţia că în prealabil America trebuie să se consulte cu partenerii săi din NATO, cu participarea Moscovei, ceea ce ar fi trebuit să se întîmple de la început. Iar Europa trebuie să-şi clarifice propriul concept al unei politici comune defensive şi de securitate. În schimb DAILY TELEGRAPH recomandă unei Europe care s-a decis să îmblînzească “ursul rus” să se întrebe dacă un regim corupt care încalcă drepturile omului, cum este regimul lui Putin, merită să mai facă parte din aşa numitul grup G-8.