1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Cînd căutarea cauzelor se confundă cu aflarea unor "ţapi ispăşitori"

Deşi criza economică şi financiară s-a instalat mai demult în actualitate decît proaspăta dar alarmanta gripă porcină, comentatorii se află şi într-un caz şi în celălalt, în căutarea cauzelor şi a remediilor.

default



Laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Joseph Stieglitz, se exprimă în paginile cotidianului DIE WELT împotriva falselor reproşuri, a căutării cu orice preţ a unui ţap ispăşitor, pledînd în favoarea depistării obiective a realelor cauze. Savantul care s-a ocupat intens de corelaţia dintre informaţii şi comportamentul pieţii, nu este întru totul de acord cu teza potrivit căreia inundarea pieţei americane de către rezervele de dolari din China ar fi provocat bula creditelor financiare. Între altele, expertul american explică în interviul publicat în ziarul german citat şi de ce este absurd ca vina să fie aruncată doar asupra Imperiului de Mijloc.Stieglitz mai relevă însă şi că dinamica aflată în spatele ideii unei noi rezerve globale de devize, indică şi ascensiunea unei lumi” neamericane” în special a Chinei.

Pe aceeaşi pagină a ziarului DIE WELT, Consiliul Etic al Economiei Germane reproşează clasei politice faptul de a se sluji de criza financiară şi, prin formularea unor exigenţe morale, de a alimenta temerile în rîndul populaţiei, agitînd şi spectrul unor posibile nelinişti sociale aşa cum ar fi procedat candidata social-democrată Gesine Schwan la viitoarele alegeri pentru preşedinţia Germaniei. De asemenea, Consiliul Etic al Economiei Germane, avertizează şi asupra riscurilor stigmatizării nediferenţiate a managerilor pe fundalul crizei, relevînd şi prejudiciile aduse de aceste practici asupra climatului social în instituţii şi întreprinderi.

Tot în contextul actualei crize financiare şi economice, membrilor etniei rome din Europa de răsărit li se atribuie preferenţial rolul de ţapi ispăşitori, rezultă dintr-un amplu documentar publicat în cotidianul elveţian NEUE ZÜRCHER ZEITUNG. În ţările central şi est-europene, emanciparea şi participarea numeroşilor membri ai etniei rome la viaţa socială este destul de diferenţiată. În Ungaria -scrie ziarul citat – unde totuşi, în comparaţie cu ţările vecine, Slovacia, România sau Serbia, gradul de integrare socială al romilor era mai ridicat, tocmai vălmăşagul, degringolada produse de criza financiară au ajuns să primejduiască pacea socială.


Radicalizarea extremei drepte în urma crizei, marşurile paramilitare ale membrilor „Gardei”, braţul militar al partidului Jobbik, dirijate frecvent împotriva aşezărilor rome din diverse localităţi ale ţării, emoţionalizarea intensă a dezbaterilor în jurul aşa zisei „criminalităţi ţigăneşti”, dezbatere alimentată şi de uciderea de către trei romi la Veszprem a jucătorului naţionalei de handbal Marian Cozma şi de rănirea altor doi sportivi, a determinat în cele din urmă tribunalul suprem să scoată în afara legii amintita formaţiune de extremă dreaptă. Ceea ce nu a contribuit neapărat la dezamorsarea tensiunilor, astfel încît un expert în materie de drepturi ale omului se referă chiar la un „război rece” iar în cercurile liberale, creşte teama de o „weimarizare” a Ungariei, de o destrămare a structurilor şi instituţiilor ei politice şi economice,

Analiza publicată în NEUE ZÜRCHER ZEITUNG trece în revistă sumar şi situaţia romilor din restul ţărilor est-europene, amintind că numărul acestora este în întreaga Europă de circa 10 milioane, dar că proiectele tardive ale Uniunii Europene vizînd emanciparea şi integrarea lor în societate, ar fi doar nişte „tigri de hîrtie”.

Gripa porcină este însă cu totul altceva decît un tigru de hîrtie ori un minor motiv de îngrijorare cu atît mai mult cu cît reala natură a noului virus nu este încă pe deplin cunoscută, iar oamenii de ştiinţă nu pot să-şi dea seama dacă virulenţa epidemiei va atinge dimensiunile sinistrei gripe spaniole din anii 1918/ 1919 scrie BERLINER MORGENPOST.

De aceea, recomandă BASLER ZEITUNG, lupta împotriva gripei porcine este una contra cronometru.

Sorţii ei de izbîndă depind nu numai de măsurile profilactice ci şi de rezervele de vaccinuri şi medicamente crede LE MONDE.

Dacă nu este sigur că actuala epidemie se va transforma într-o pandemie , a lua totuşi în calcul această eventualitate nu este prematur, conchide THE TIMES.

Cotidianului NEUES VOLKSBLATT din Austria constată că Uniunii Europene „îi dă de gîndit” nu numai criza financiară şi epidemia de gripă ci şi eventualitatea ca locuitorii românofoni ai Republicii Moldova, în cazul în care ar primi paşapoarte româneşti, ar deveni automat noi cetăţeni membri ai Uniunii Europene. Ipoteza a fost adusă în discuţie de ministrul austriac de externe pe marginea întîlnirii miniştrilor de resort ai Uniunii Europene la Luxemburg, precizează ziarul citat.


Autor: Rodica Binder

Redactor: Medana Weident