1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Cât de relevant e Marx astăzi?

Criza economică şi globalizarea readuc în actualitate idei ale lui Karl Marx. DW în dialog cu profesorul de filosofie Andreas Arndt, despre însemnătatea teoriei marxiste.

DW: Karl Marx a murit în urmă cu 130 de ani. Până de curând s-a presupus că marxismul este mort. Totuşi, criticile sale la adresa exploatării economice şi a inechităţii sociale devin mai actuale ca oricând pe fundalul crizei pe care o traversăm. Ce mai putem astăzim învăţa de la Marx?

Andreas Arndt: Actualitatea lui Marx nu rezidă, aşa cum multă vreme s-a crezut, în faptul că a oferit un reţetar de modificare a societăţii. Este vorba mai degrabă de o metodă, de o analiză critică. Marx nu analizează cine ştie ce detalii economice ci metodele de producţie folosite la scară globală. El a analizat fenomenul în ansamblu, constatând raporturi de cauzalitate care în mod obişnuit scapă. Un mare proiect la Marx este încercarea de a răspunde întrebării dacă şi cum este posibilă stabilizarea unui sistem. El ajunge la concluzia că aceasta nu poate funcţiona pe o durată mai lungă de timp. Şi ceea ce putem constata acum pe pieţele financiare este cu siguranţă în parte evoluţia observată de Marx. El a văzut că nevoia de capital este mereu în creştere, pentru asanarea dezechilibrelor dintre diversele sectoare de producţie, de fapt pentru menţinerea în stare de funcţionare a întregului sistem. Acest capital nu este însă investit în producţie, fiind în mare parte pur speculativ.

DW: Punctul forte al lui Marx este analiza ştiinţifică. Dar face el analiză pură? Ce rol joacă la el morala?

A. A. : Morala joacă un rol numai din perspectiva faptului că se întreabă care sunt condiţiile pentru realizarea libertăţii. Cred că din acest punct de vedere el preia concepţia lui Hegel despre istoria libertăţii. El vrea ca oamenii să poată să trăiască şi să muncească în condiţii adecvate, fără a ajunge în relaţii de dependenţă unii faţă de alţii. Aceasta nu se orientează în funcţie de o conştiinţă morală individuală ci mai degrabă în funcţie de un concept al lui Hegel, profesorul lui Marx, denumit "societate morală".

DW: Marx şi-a scris teoriile fiind influenţat de timpul în care a trăit. Tricouri ieftine produse în ţări în curs de dezvoltare nu existau pe atunci.

A.A.: În Manifestul său Comunist, Marx a descris deja împreună cu Friedrich Engels tendinţele de globalizare. Printr-o sumedenie de studii de caz, el a demonstrat tendinţa capitalului de a migra spre zonele în care se produce ieftin, unde forţa de muncă este ieftină. El a descris de asemenea veşnica încercare de reducere a nivelului salarial. Deci cu ajutorul lui Marx tendinţa de transfer a capacităţioor de producţie acolo unde mâna de lucru e ieftină poate fi bine înţeleasă. Mulţi cred că Marx era obsedat de producţie. El nu era însă preocupat exclusiv de productivitate. Continua creştere a productivităţii are urmări negative asupra resurselor care nu sunt infinite, şi acest lucru a fost bine înţeles de Marx. Din acest punct de vedere, el poate avea o contribuţie şi la dezbaterea perspectivei ecologice.

DW: Marx, alături de Engels, este unul din cei mai influenţi teoreticieni ai socialismului şi comunismului. Cât are de a face felul în care alţii i-au pus în practică teoriile ( de exemplu Stalin) cu ceea ce voia el însuşi?

A.A.: E o întrebare dificilă fiindcă bineînţeles că nu se poate afirma că Marx nu a avut legătură cu asta. Unele aspecte sunt într-adevăr preluări eronate, care la Marx apar într-un context cu totul diferit. Eu aş spune că marele deficit al lui Marx este că nu a lăsat posterităţii o teorie a politicii şi a statului. Nu i se poate reproşa însă asta, fiindcă avea de gând să le scrie dar nu a mai avut timp. În acele lucrări ar fi clarificat cu siguranţă importanta chestiune a înţelesului pe care îl au dreptul şi justiţia. Cine îi analizează scrierile atent constată că el a tematizat chestiuni ce ţin de drept, dar nu a făcut-o sistematic. Mulţi şi-au însuşit teza că Marx ar fi fost un nihilist în materie de drept. Şi aici şi-a găsit stalinismul nişa.

Prof. Andreas Arndt predă la facultatea de filozofie a Universităţii Humboldt din Berlin. Este preşedintele Societăţii Internaţionale Hegel şi activează în cadrul institutului de cercetare al Academiei de Ştiinţe a landului federal Berlin-Brandenburg.