1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Cât de independente sunt instituţiile statului?

Nu putem vorbi în momentul de faţă de instituţii consolidate în România, care să-şi păstreze întru totul independenţa, indiferent de cine deţine puterea politică.

default

Traian Basescu

Preşedintele Traian Băsescu a ţinut primul său discurs după revenirea la Cotroceni cu ocazia Reuniunii anuale a diplomaţiei române. A fost prilejul cel mai nimerit pentru preşedinte de a transmite prin diplomaţii români cancelariilor europene concluziile sale privind abuzurile şi loviturile de forţă ale USL asupra statului de drept.

"O majoritate parlamentară, a spus preşedintele, a considerat că poate face ţăndări statul de drept prin destituiri, revocări, emiteri abuzive de ordonanţe de urgenţă."

Şeful statului a adăugat că instituţiile statului au rămas verticale şi că au rezistat presiunilor politice, numind aici CSM, DNA, serviciile de informaţii. "Deşi aparent a fost un lucru extrem de negativ pentru România, a spus preşedintele, în acelaşi timp ceea ce s-a întîmplat a probat că România şi-a consolidat instituţiile statului de drept."

Politic vorbind, preşedintele Traian Băsescu şi-a atins scopul, anume acela de a da asigurări cancelariilor europene, instituţiilor Uniunii Europene, partenerilor americani că oricîtă presiune a pus puterea USL pe instituţiile statului, acestea şi-au arătat independenţa faţă de politic şi şi-au făcut datoria.

Nu putem însă să nu ne întrebăm ce finalitate ar fi avut lovitura de forţă a USL asupra instituţiilor statului, cu scopul final de a-l demite pe preşedintele Băsescu, dacă reacţiile aliaţilor noştri externi nu ar fi fost atît de categorice la adresa primului ministru Victor Ponta şi a preşedintelui interimar Crin Antonescu. Mesajele imperative de a nu schimba regulile în timpul jocului, transmise de partenerii europeni (legate de listele electorale, de obligativitatea cvorumului de jumătate plus unu din alegători), au încurajat instituţiile statului român să-şi păstreze independenţa.

Pe de altă parte, nu putem vorbi în momentul de faţă de instituţii consolidate în România, care să-şi păstreze întru totul independenţa indiferent de cine deţine puterea politică. Instituţiile care nu au cedat presiunii politice, începînd cu Curtea Constituţională, trebuie privite şi prin prisma modului în care membrii acestora au fost desemnaţi sau numiţi. În condiţiile în care aproape toate deciziile Curţii au fost luate de-a lungul anilor cu o majoritate simplă de 5 la 4, acestea au respectat de fapt "algoritmul" politic. "Accidentul" s-a produs tocmai în cazul referendumului, cînd era nevoie de o majoritate calificată de 6 la 3 pentru validarea sau invalidarea referendumului. După cum ştim, invalidarea referendumului a fost posibilă tocmai pentru că un judecător de la Curtea Constituţională nu a mai ţinut cont de partidul (PSD) care l-a propus şi susţinut pentru această funcţie.

Este un bun început, dar nu mai mult de atît. Orice instituţie va funcţiona independent doar atunci cînd criteriile de selectare a membrilor ei nu vor mai avea nimic de-a face cu factorul politic. Progresele înregistrate sînt de apreciat, dar ele nu sînt suficiente.

Revenind la afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu privind instituţiile consolidate, care ar fi rămas verticale în această vară fierbinte, cred că abia plecînd de aici întreaga clasă politică ar trebui să iniţieze o dezbatere serioasă care să conducă la o independenţă reală a acestora. Luînd din nou ca exemplu Curtea Constituţională, renunţarea la "algoritmul" politic în numirea membrilor Curţii ar fi primul pas pe care partidele l-ar putea face pentru a dovedi în felul acesta că îşi doresc o instanţă care să vegheze la respectarea Constituţiei în orice conjunctură politică.