1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Cât de eficiente sunt măsurile antiteroriste?

Pagubele produse de atentatele de la 11 septembrie 2001 s-au ridicat la 40 de miliarde de dolari, estimează firmele de asigurări. Măsurile de securitate, adoptate ulterior, devin însă din ce în ce mai costisitoare.

default

Aparat pentru verificarea amprentelor digitale

E vorba între altele de controalele speciale ale bagajelor şi mărfurilor sau de verificarea amprentelor digitale. Potrivit experţilor economici, nu toate aceste măsuri antiteroriste sunt eficiente şi ca atare necesare. Tilman Brück, profesor în ştiinţe economice la institutul de cercetare DIW din Berlin atrage atenţia că: „Terorismul, pericolul terorist şi tentativele teroriste au consecinţe asupra economiei. În acelaşi timp însă şi politica ant-teroristă are consecinţe asupra economiei mondiale.” Tilman Brück e de părere că despre consecinţele măsurilor antiteroriste se vorbeşte prea puţin şi arată că aceste costuri sunt cu mult mai ridicate decât pagubele produse prin atentate. Ne referim desigur la pagubele materiale. Fiecare transport de mărfuri este verificat cu multă atenţie şi prin proceduri mai costisitoare decât în trecut şi aceasta dăunează comerţului internaţional. Turiştii şi oamenii de afaceri sunt supuşi unor controale severe, sunt nevoiţi să depună cereri complicate pentru obţinerea vizei, ş.a.m.d. Aceste măsuri frânează turismul şi relaţiile economice la nivel mondial.

Întrebarea care se pune e cât de eficiente sunt aceste măsuri de combatere a terorismului? „Ameninţarea teroristă nu poate fi eliminată prin atari măsuri, apreciază Tilman Brück şi adaugă că nu fiecare euro investit în astfel de programe antiteroriste poate contribui într-adevăr la salvarea de vieţi omeneşti. Cert este că de la atentatele din septembrie 2001 costurile măsurilor antiteroriste sunt în continuă creştere. Firmele alocă sume tot mai mari în acest scop, ceea ce face să crească preţul produselor, fără ca ele să devină totodată mai bune. Cine suportă aceste cheltuieli în ultimă instanţă? Cumpărătorul. Brück mai atrage atenţia că prin politica antiteroristă sunt tot mai mult îngrădite libertăţile individuale. Idee susţinută şi de Friedrich Schneider, profesor de economie la universitatea din Linz, Austria: „În momentul de faţă toate statele occidentale, libere se îndreptă în aceeaşi direcţie: spre tot mai puţină libertate.” Friedrich Schneider propune ca banii să fie mai de grabă folosiţi pentru combaterea sărăciei în lume sau pentru protecţia minorităţilor naţionale decât pentru controlul amprentelor digitale sau supravegherea convorbirilor telefonice.