1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Cât de credincioşi mai sunt germanii?

Astăzi începe la Bremen aşa-numita "zi a bisericii evanghelice", o manifestaţie a credincioşilor protestanţi care sărbătoreşte anul acesta 60 de ani de la prima ediţie.

default

În ultimul mileniu, istoria Germaniei a fost mereu puternic influenţată de apartenenţa la creştinism şi în ultimele două secole, în mod special de cea la o anume confesiune : catolică sau protestantă. Şi în ziua de astăzi, apartenenţa la religia creştină este subiectul multor dezbateri, precum cea soldată la Berlin cu un referendum referitor la predarea religiei în şcoli.

Pierderea influenţei

Traumfabrik Kommunismus - Bulatov

Paradisul comunist l-a înlocuit pe cel religios

Cel de-al doilea război mondial a marcat începutul actualei tendinţe în sfera religiei : influenţa marilor confesiuni creştine scade constant în Germania. Până în anii '50, aproape fiecare german aparţinea unei confesiuni, 50% dintre credincioşi erau protestanţi, 45% catolici. În urma inoculării doctrinei ateiste a RDG, numărul credincioşilor a scăzut constant, în mod special cel al membrilor confesiunii protestante, majoritari pe teritoriul Germaniei răsăritene. În momentul reunificării Germaniei, numărul persoanelor fără apartenenţă religioasă crescuse în vestul Germaniei la 11% iar în răsărit chiar la 70%. În Germania occidentală a sporit între timp însă numărul credincioşilor musulmani, care în 1990 reprezentau 3% din populaţie.

După reunificare, numărul persoanelor fără apartenenţă la o confesiune creştină reprezenta o treime din totalul populaţiei, în timp ce numărul credincioşilor musulmani a ajuns, cu 3,5 milioane de persoane, la 4%. Numărul credincioşilor evrei se ridică în prezent la 200 000 de persoane, respectiv 0,24% din populaţie. Dintre aceştia doar jumătate sunt membri ai comunităţii iudaice.

Cooperarea Bisericii cu statul

Apartenenţa religioasă este importantă în Germania şi în domeniul fiscal, deoarece administraţia financiară percepe în folosul comunităţilor religioase aşa-numitul impozit bisericesc în valoare de 9% din venitul brut. Conform statisticilor, în 2007 Biserica catolică a încasat 4,8 miliarde de Euro din impozite, cu jumătate de miliard mai mult decât Biserica Evanghelică. Impozitul bisericesc a fost stabilit de Constituţia Republicii de la Weimar (1919-1933) şi a fost preluat în articolul 140 al Constituţiei federale actuale.

Bisericile cooperează cu statul şi în alte domenii ca de pildă în învăţământ dar şi la asistenţa spirituală acordată soldaţilor. Deocamdată nu există forme similare de cooperare cu membrii comunităţilor musulmane.

Cel mai important eveniment religios personal : înmormântarea

Deutschland Hauptfriedhof in Karlsruhe

Apartenenţa la o comunitate religioasă nu înseamnă însă automat practicarea religiei respective. Există persoane necredincioase care plătesc impozitul bisericesc şi credincioşi care nu aparţin niciunei biserici. Potrivit unui studiu al Bisericii Protestante din 2006, fiecare a patra persoană fără apartenenţă religioasă se roagă din când în când, în timp ce o treime din membrii comunităţilor creştine nu se roagă niciodată. Doar un sfert dintre credincioşii catolici frecventează slujba duminicală şi doar 8% dintre protestanţi. Apartenenţa religioasă se manifestă cel mai puternic cu ocazia sărbătorilor, anume a botezurilor, a confirmării sau comuniunii, a căsătoriilor dar şi a înmormântărilor. Cele din urmă constituie încă împrejurarea majoră care-i mai leagă pe oameni în mod direct de viaţa bisericească. În schimb, numărul botezurilor şi al cununiilor religioase este în continuă scădere.


Autori : Jochen Vock / Ana-Maria Fischer-Dieskau

Editor : Rodica Binder