1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Cât ştia UE despre monitorizarea cetăţenilor ei de către SUA?

Mulţi europeni s-au declarat scandalizaţi de informaţiile conform cărora serviciile secrete americane monitorizează calculatoarele personale la scară globală. Pe experţi însă, programul american PRISM nu i-a mirat.

default

Sediul National Security Agency, NSA

Dimpotrivă, acest program, devoalat de un fost angajat al agenţiei de securitate din SUA, le-a confirmat suspiciuni mai vechi.

"Ceea ce a revelat Snowden despre programul PRISM era de multă vreme limpede pentru oamenii avizaţi", spune Benjamin Bergemann, unul dintre editorialiştii platformei netzpolitik.org. Într-un raport întocmit la cererea Parlamentului European anul trecut, se arată că, încă din 2008, autorităţile americane au permisiunea de a accesa date personale. "Aşadar, n-a fost deloc surprinzător să aflăm acum acest lucru", spune Bergemann.

USA PRISM Internet Überwachung Quelle Edward Snowden

Edward Snowden, sursa informaţiilor despre programul de monitorizare globală

Acest raport din 2012 a stârnit discuţii aprinse, cu atât mai mult cu cât, spun autorii lui, în UE nu era absolut deloc conştientizat faptul că cetăţenii sunt ţinta unei monitorizări în masă. Până la jumătatea anului 2011, nici Comisia Europeană, nici legiuitorii naţionali se pare că nu au avut cunoştinţă de "FISAAA 1881a", adică Foreign Intelligence Surveillance Amendment Act, care era deja de 3 ani în vigoare.

Autorii raportului realizat la solicitarea Comisiei Europene atrag atenţia că prevederea legală sus-menţionată permite serviciilor secrete americane să acceseze datele utilizatorilor de servicii tip clouding, inclusiv ale cetăţenilor străini. "Uniunea Europeană a neglijat protejarea propriilor ei cetăţeni", scriu autorii documentului.

China şi Rusia, veşnicii suspecţi

Julien Jeandesboz, activ la Centre d'Etudes sur le Conflits, unul dintre autorii studiului, spune că UE a investit multă energie, într-un mod unilateral, în lupta contra criminalităţii din mediul virtual.

"

Symbolbild Internet Überwachung Hacker Datenschutz Spionage

S

UE era concentrată să afle care sunt ameninţările virtuale aflate în afara sferelor guvernamentale". Cu alte cuvinte, mai spune Jeandesboz, "europenii au dezbătut intens subiecte care priveau acţiunile de tip hacking, furtul de identitate în mediul online sau pe cele privind regulamentul de funcţionare a companiilor care furnizau servicii de internet. Iar dacă era vorba despre activităţi care vizau statele europene, atenţia se îndrepta doar către Rusia şi China. Inclusiv din motive politice, atenţia nu s-a îndreptat către relaţia foarte sensibilă cu SUA", a mai declarat Jeandesboz pentru DW.

Chiar dacă la nivelul UE în spaţiul public au fost intens dezbătute şi legi controversate precum Patriot Act (care, după 11 septembrie 2001 a permis anchetatorilor să asculte şi monitorizeze mai facil), "una este să iei măsuri contra unor aşa-numiţi cyber-criminali şi alta este faci acest lucru cu guvernul american", consideră acelaşi specialist. Explicaţia, conform acestuia, este simplă: Statele Unite sunt percepute ca un important partener, nu doar politic, dar mai ales comercial.

Referindu-se la o larg răspândită abordare de genul "ce interes să aibă guvernul american în cazul meu?", Benjamin Bergemann atrage atenţia că şi "autorităţile europene procedează la fel şi nu este exclusă existenţa unei coaliţii de interese comune, iar datele să fie împărtăşite. Aşadar pentru unele autorităţi europene, monitorizările americane ar putea fi numai bune", spune Bergemann.

În mai multe rânduri, lobbyiştii de profil din America au reuşit să evite "importul" de legi europene în domeniul protecţiei datelor personale, spune specialistul. Bergemann speră ca importanţa garantării sferei private şi a protecţiei datelor personale să se reflecte în noile legi care stau să intre în vigoare în UE. "Dacă dezvăluirile despre programul american PRISM nu vor anima această dezbatere, atunci nimic nu va reuşi să facă acest lucru".

Discuţiile trebuie însă purtate nu doar din perspectiva americană, ci şi la nivel european, spun experţii. În Germania de pildă, stocarea datelor personale nu mai este de multă vreme singura modalitate a autorităţilor de a trage cu ochiul . În acest sens, Bergemann atrage atenţia asupra legii intrate în vigoare în Germania, care obligă companiile de internet să ofere autorităţilor posibilitatea de a accesa de unele singure adresele IP.