1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Câtă nevoie are Europa de arme nucleare ?

Cum va continua procesul de dezarmare nucleară după încheierea acordului START II între Statele Unite şi Rusia? Acest subiect controversat e pe ordinea de zi la summitul NATO din Tallin, care se desfăşoară în prezent.

default

Hillary Clinton si Ministrul de externe al Estoniei

La întrunirea miniştrilor de externe din statele Alianţei Nord-Atlantice se discută spinosul subiect al dezarmării nucleare. Pe ordinea de zi e întrebarea dificilă, dacă NATO va avea nevoie pe viitor de armament atomic. Mulţi europeni sunt de părere că a sosit timpul pentru un nou pas în procesul de dezarmare nucleară, impulsionat de noul acord semnat de Statele Unite şi Rusia. Ministrul polonez de extrene, Radoslaw Sikorski, a declarat:

"Norvegia şi Polonia au propus să trecem la reglementarea şi reducerea arsenalului atomic la următorul nivel, şi anume, la cel al aşa-numitelor arme atomice tactice, care se găsesc într-un număr prea mare în Europa."

Rasmussen: NATO trebuie să demonstreze că mai există solidaritate

Potrivit estimărilor, Statele Unite mai au 240 de arme de acest fel în Europa şi Turcia, iar Rusia chiar 4.000. La rândul său, şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, a opinat că a venit vremea ca armele nucleare americane să nu mai fie staţionate pe pământ german. El a mai adăugat:

"Nu este vorba de o schimbare a strategiei de intimidare nucleară - de aceasta avem nevoie în continuare, atâta timp cât lumea e aşa cum e. Noi ne referim la diminuarea numărului de arme atomice, pentru ca lumea să devină mai sigură, pentru ca probabilitatea ca teroriştii să pună mâna pe aceste arme să fie mai redusă. De aceea, neproliferarea nucleară şi dezarmarea sunt două aspecte ale aceluiaşi principiu."

Anders Fogh Rasmussen NATO-Generalsekretär, im NATO-Hauptquartier PK, 4.3.2010

Anders Fogh Rasmussen

În schimb, secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a subliniat că Alianţa trebuie să-şi păstreze puterea nucleară şi în Europa. Un alt subiect controversat este scutul american anti-rachetă. Rasmussen nu e deloc încântat de ideea ca unele state NATO, precum America, să dispună de un sistem propriu anti-rachetă, în timp ce altele nu beneficiază de o astfel de apărare. Secretarul general NATO a explicat:

"Dacă am crea un sistem anti-rachetă la nivelul întregii alianţe, compus din sistemele naţionale, pentru a-i proteja pe toţi partenerii, am demonstra că mai există solidaritate în NATO şi în secolul 21."

Opinii divergente privind ameninţările lumii contemporane

Părerile sunt diferite şi în ceea ce priveşte ameninţările lumii contemporane. Pentru majoritatea statelor NATO din occident, pericolul vine din Iran sau din partea unor organizaţii teroriste din ţări îndepărtate. În schimb, estonii, gazdele conferinţei, îşi mai aduc aminte foarte bine de teroarea sovietică. Secretarul de stat american, Hillary Clinton, i-a asigurat că libertatea lor nu va mai fi pusă niciodată în pericol:

"Sprijinul acordat Estoniei şi celorlalţi aliaţi este un principiu de neclintit pentru Statele Unite, la care nu vom renunţa niciodată. Considerăm că Alianţa trebuie să rămână dispusă să primească noi membrii, pentru că Estonia e un bun exemplu pentru importanţa noilor aliaţi."

În prezent, Rasmussen are misiunea dificilă de a elabora o strategie comună a NATO, în pofida experienţelor istorice şi a opiniilor diferite ale statelor membre.

Autor: Christoph Hasselbach / Alexandra Sora
Redactor: Medana Weident