1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Câtă influenţă au ultranaţionaliştii sârbi?

Grupări sârbe ultranaţionaliste au atras atenţia asupra lor în ultima vreme printr-o serie de manifestări violente care au făcut înconjurul lumii în titlurile ziarelor. Câtă putere şi câtă influenţă au aceste grupări?

default

Huligani ultranaţionalişti sârbi la meciul cu Italia de la Genova

Mai mult decît simpla violenţă pare a fi stat la originea ciocnirilor dintre suporterii echipelor Italiei şi Serbiei la Genova. Se spune că acţiunile violente nu s-ar fi datorat doar instinctelor huliganice.Vandalismul exacerbat al unei grupări sârbe ultranaţionaliste ar fi dovada unei nemulţumiri mult mai profunde în cadrul acestui segment al populaţiei Serbiei, sunt de părere experţii din cadrul think-tank-ului "Centre for European Policy Studies". (CEPS)

Ultranaţionaliştii din Serbia se simt trădaţi de aspiraţiile europene ale ţării lor şi cred că integrarea ulterioară a statului în Uniunea Europeană le-ar înşela aşteptările şi perspectivele de viitor.

Cauza unei asemenea stări de spirit poate fi găsită în evoluţia proastă a economiei, rata şomajului extrem de ridicată şi evoluţia istoriei recente - precum destrămarea fostei Iugoslavii şi democratizarea societăţii.

Este limpede că extrema dreaptă dispune de o strategie de comunicare performantă, reuşind mai totdeauna să-şi însceneze spectaculos mesajul, ceea ce nu înseamnă totuşi că mişcarea ar avea foarte mulţi adepţi, susţin reprezentanţii CEPS.

"Serbia a fost şi este o ţară tradiţionalistă şi ortodoxă, în care influenţa bisericii şi a istoriei este foarte mare", explică Georg Dura, analist la centrul din Bruxelles. "Serbia trebuie însă să facă pace cu trecutul pentru a se putea concentra pe viitor. Majoritatea populaţiei este de acord cu această necesitate".

Serbien Hooligans EM Qualifikation Fußball Ausschreitungen FLash-Galerie

Forţele de ordine italiene îi supraveghează pe huliganii sârbi din tribune

Dura este de părere că violenţele de la Genova au fost comise de o minoritate. "Ultranaţioaliştii pierd teren în acest moment. Ei au realizat reculul şi reacţionează ca atare. De asemenea, ei se simt trădaţi de politica liderilor de la Belgrad - mă refer aici la atitudinea mai moderată din ultima vreme faţă de problema Kosovo".

Guvernul de la Belgrad a demonstrat că doreşte să se conformeze idealurilor europene de toleranţă şi democraţie prin cooperarea în chestiunea Kosovo şi prin organizarea aşa numitei "Pride Parade". Dar exact acestea sunt aspectele respinse de ultranaţionalişti şi de persoanele cu păreri ultratradiţionaliste.

Conform studiilor CEPS, societatea sârbă este divizată din cauza istoriei recente extrem de complicate. De aceea, este extrem de dificilă compararea situaţiei din Serbia cu cea a oricărui alt stat european. În anumite limite, ar putea fi întrevăzut un paralelism cu reacţiile din Polonia sau România, la paradele homosexualilor, doar în perioada premergătoare aderării la UE şi în cea imediat următoare.

"Cu timpul, această opoziţie s-a atenuat, iar homosexualii nu se mai confruntă cu atacuri precum în trecut. A fost însă un proces de maturizare a societăţii care a durat ceva vreme şi în Polonia sau România", spune Georg Dura, expertul CEPS. Sunt lecţiile pe care şi Serbia trebuie să le înveţe pe drumul către integrarea europeană, adaugă analistul.

În opinia sa, guvernul de la Berlgrad a manifestat disponibilitate de a lua măsuri nepopulare şi de a face compromisuri. Dura crede că acum este momentul ca şi UE să sprijine Serbia - politic şi economic - pentru o integrare rapidă şi eficientă. "Ar fi un semnal pozitiv şi pentru tinerii sârbi care poate nu întrevăd încă un viitor în ţara lor. Atitudinea lor s-ar schimba într-un context european stabil", conchide reprezentantul CEPS.

Autori: Marina Maksimovic / Mirjana Dikic / ldc
Redactor: Rodica Binder