1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Când se va încheia MCV?

Raportul Comisiei Europene pretinde o analiză amănunțită, dar ne vom limita pe moment la dimensiunile sale politice.

Raportul privind MCV, publicat miercuri 27 ianuarie, conține implicit informația că nu este ultimul și că va urma cu siguranță un raport pe 2017. Așadar putem spune de la bun început că monitorizarea Comisiei, deși nu se mai numește astfel, va continua, anul 2016 fiind de pe acum considerat un test important. Se spune încă din prima parte că experții Comisiei urmăresc cu atenție numirile care se vor face la vârful Justiției: ”Procurorul general și procurorul-șef al DNA în mai 2016, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție în septembrie 2016 și noi alegeri la Consiliul Superior al Magistraturii, către finele anului”.

Micile revolte de la București nu au avut niciun rezultat. Fostul președinte Traian Băsescu spunea la începutul lui 2010 că MCV este caduc, iar ministrul de Externe din perioada aceea sugera într-o publicație belgiană că România ar putea, la rigoare, să denunțe unilateral acest mecanism de supraveghere. Mai mulți înalți oficiali ai statului semnalau, de asemenea, situația din Croația, care nu ar fi fost deloc mai bună decât cea din România, dar fără ca noua membră a UE să fie monitorizată cu aceeași strictețe. Efectele au fost egale cu zero, dar trebuie spus și faptul că politica internă, cu tot ce înseamnă ea, nu a venit în sprijinul acestor revendicări.

Noul președinte Klaus Iohannis, pe un ton mult mai moderat de data aceasta, spunea și el la începutul lui 2015 că unul din obiectivele sale este ridicarea mecanismului de supraveghere. Declarația a fost perfect ambiguă, căci putea fi înțeleasă ca un angajament personal de îndeplinire a condițiilor cerute de Comisie, dar, cu toate acestea, ambasadele occidentale relevante au simțit nevoia să repete că acordă pe mai departe o mare importanță MCV. Ultima mică revoltă împotriva acestui regim de supraveghere a aparținut, în mod surprinzător, unui fost membru al Comisiei, premierul Dacian Cioloș, care declara într-un interviu din Le Figaro că România a fost tratată de Comisie mai sever decât alte state. Ținând seama de fosta sa poziție de la Bruxelles, ne putem închipui că știe ce spune.

Așa cum se vede din acest raport, redactat în termeni pozitivi, dar neconclusivi, Comisia și-a văzut de drumul ei prelungind fără termem aplicarea mecanismului de supraveghere. Nu este lipsită de interes reacția președintelui Klaus Iohannis, care a declarat după publicarea raportului: ”România se află pe o direcție ascendentă în îndeplinirea obiectivelor din cadrul MCV, angajamentul țării noastre pentru consolidarea statului de drept și independența justiției fiind unul ireversibil.”

Limbajul acesta al diplomației e cu totul opac pentru cei mai mulți oameni, dar dacă citim cu atenție găsim o exprimare grăitoare: ”…angajamentul țării noastre pentru consolidarea statului de drept și independența justiției fiind unul ireversibil.” Sublinierea ne aparține: a spune că reforma e ireversibilă echivalează cu a afirma că România îndeplinește condițiile pentru ridicarea supravegherii.

Președintele a simțit nevoia să spună acest lucru pentru cei care înțeleg, dar, pe de altă parte, stilul exprimării ne arată că nu poate sau că nu e dispus să facă mai mult. Se pare că toate întâlnirile la nivel înalt pe care le-a avut până acum nu l-au încurajat să adopte o poziție mai ofensivă, iar spre deosebire de predecesorul său, președintele Klaus Iohannis se ferește de situațiile conflictuale. Prim-ministrul Dacian Cioloș vorbise, în schimb, cu un semiton mai sus, în cursul vizitei sale de la Paris: ”Nu voi mai îngădui ca țara mea să fie tratată diferit față de altele”. Dar dacă nu a legat în mod explicit sensul frazei de MCV, mica sa revoltă a trecut neobservată.

Totuși caracterul pozitiv al Raportului poate fi considerat o veste bună și un motiv de optimism. Pe jumătate numai. Căci este al treilea an consecutiv în care analiza Comisiei este preponderent pozitivă, fără să se întrevadă momentul unui final.

În comunicatul de miercuri al Palatului Cotroceni mai găsim și un succint, dar ferm angajament: ”Preşedintele României susține cu aceeași hotărâre continuarea demersurilor în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei și își exprimă convingerea că anul 2016 va consolida progresele înregistrate, în beneficiul cetăţenilor.”

Numirile din justiție depind într-o măsură hotărâtoare de președinte, ceea ce face ca această frază să cântărească greu. Dar declarația de mai sus conține, implicit, și speranța ca, în ianuarie 2017, Comisia să emită ultimul ei raport.