1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Câţi preşedinţi au demisionat, de fapt, în Germania?

Ai călătorit în ultimele ore şi eşti rupt de actualitate. Ajungi, în zorii primei zile de vară, pe un peron german şi dai cu ochii de mulţimea citind ziarele dimineţii: preşedintele Republicii Federale a demisionat!

default

"Unui simplu angajat i s-ar lipi de CV categorisirea lipsă de responsabilitate", crede BILD. "Horst Köhler nu a meritat un asemenea sfârşit. S-a lepădat, rănit, de funcţie şi s-a mazilit singur de la curte", îşi începe DIE WELT comentariul. Omul care "a dorit cu trup şi suflet să fie preşedintele tuturor germanilor (...) a trebuit să admită, la bun sfârşit, că nu se afla la locul potrivit".

DIE WELT nu este singura publicaţie care susţine că preşedintelui demisionat îi lipsise ceva să fie cu adevărat şeful de stat al Germaniei. MÄRKISCHE ODERZEITUNG crede că a fost cel mai slab deţinător al portofoliului: "A făcut valuri cu anumite remarci populiste - dar urme nu va lăsa". O părere similară, doar altfel măsurată, exprimă, la Viena, DIE PRESSE: "Marele său bonus a fost şi marele său dezavantaj: nu venea din lumea activă a politicii. Ca atare, îi lipseau prospeţimea şi credibilitatea".

WESTDEUTSCHE ZEITUNG plusează: "Un politician de carieră ar fi făcut faţă criticilor pe care şi le-a atras Köhler cu remarcile sale despre prezenţa militară în străinătate. Oricine reprezintă Germania trebuie să fie pregătit să se confrunte cu critici. Nu, însă, şi un fost şef al Fondului Monetar Internaţional". STUTTGARTER ZEITUNG evocă, în schimb, "maniera nepretenţioasă, deschisă şi simplă" de a fi - şi tocmai "această sensibilitate l-a costat", scrie ziarul din capitala şvabă.

Despre cei şase ani de cariera politică vorbeşte LEIPZIEGER VOLKSZEITUNG: "De la necunoscutul Horst-Cine?, prin Super-Horst cel apropiat şi îndrăgit de cetăţeni până la abandonul anului". Dar, continuă ziarul din Leipizig, "nu demisionezi lansând acele remarci cu privire la prezenţa militară germană în străinătate şi la absenţa susţinerii din partea cancelarei Angela Merkel. Demisionând, nu aperi funcţia supremă în stat, ci îi faci rău. Responsabilitatea şi raţiunile de stat ar fi trebuit să depăşească frustrările prezidenţiale". Şi BERLINER MORGENPOST vorbeşte despre "lipsă de respect faţă de funcţia" pe care Köhler a abandonat-o.

I-a fost un număr prea mare, pălăria de şef al statului, crede ziarul berlinez care, ca şi WESTDEUTSCHE ZEITUNG, nu exclude ipoteza conform căreia preşedintele a aşteptat doar momentul potrivit pentru a se retrage. "Tocmai acum", notează şi LÜBECKER NACHRICHTEN, "părăseşte corabia cancelarei unul dintre cei care chiar înţelegeau ce se întâmplă în vijelia crizei financiare şi a monedei euro". Şi, după retragerea din politică, de săptămâna trecută, a premierului landului Hessen, Roland Koch, "în jurul Angelei Merkel se lasă, uşor, singurătatea".

BERLINER MORGENPOST adaugă: "E clar o criză în stat de vreme ce între Guvern şi Preşedinţie - un kilometru, în linie dreaptă - s-a aşternut un asemenea vid comunicaţional. Destinatarul demisiei este, întâi de toate, cancelarul federal". Scandalul Afghanistan "nu a fost cauza ci portiţa", scrie, la Bonn, GENERAL-ANZEIGER.

TAGESZEITUNG consideră că argumentaţia lui Köhler "este jignitoare şi nu convinge" dar citeşte în demisia preşedintelui ilustrarea "stării în care se află guvernarea". În aceeaşi notă, TAGESSPIEGEL enumeră premierele: "nici o guvernare federală nu a pornit aşa de rău la drum, involuând, în loc să progreseze; niciodată nu a fost Germania atât de izolată şi mai prost văzută decât acum, în Europa; nici un alt vicecancelar şi ministru de Externe nu a fost aşa de lipsit de influenţă şi de popularitate; cu demisia aceasta, a patra premieră, Germania intră în cea mai profundă criză din ultimii 60 de ani".

RHEIN-NECKAR-ZEITUNG citeşte într-o cheie similară situaţia, dar priveşte spre un pahar, se pare, pe jumătate plin: "Abia prin demisia sa, Köhler mişcă ceva. Răzbunare, sau nu, pe absenţa sprijinului din partea lui Merkel şi Westerwelle, demisia îi mai dă o lovitură grea deja lovitei coaliţii" creştin-democrat-liberale. NEUE ZÜRCHER ZEITUNG crede că "timpul va scoate la iveală de ce, după un start reuşit, s-a ajuns la acest final - ghicitoare".

Un final "de figură tristă" pentru Köhler, "înconjurat de o singurătate apăsătoare", aşa se vede dinspre coloana editorialiştilor lui FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Care, însă, atrag atenţia coaliţiei de guvernământ că va trebui să ducă, pe mai departe, cu sine, vina de a fi fost suficient de oarbă încât să nu vadă sau să nu observe suferinţa preşedintelui pe care, cândva, l-a inventat.

În fine, SÜDDEUTSCHE ZEITUNG face un portret robot al viitorului preşedinte de care are Germania nevoie: "Un tip cu experienţă, politician înţelept, cu atitudine şi curaj şi replică - şi care să rămână chiar şi la greu". Ziarul din capitala bavareză merge chiar mai departe şi îi pronunţă numele: Wolfgang Schäuble.

Dacă, prin demisie, Horst Köhler a vrut ceva deocamdată indescifrabil, rămâne de văzut. Ce a reuşit vizibil este s-o detroneze pe Lena (câştigătoarea Eurovisionului, pe care admisese, nu mai departe chiar de duminică, că o admiră) - şi a trimis în subsolul primei pagini a ziarelor cel dintâi subiect aprins de ieri: incidentul naval din estul Mediteranei.

Comentatorii politici sunt, în general, şocaţi de forţa cu care Israelul a intervenit, "subminând", cum scrie SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, "nu doar propria proziţie în lume ci şi eforturile de pace ale întregii comunităţi internaţionale faţă de cea mai periculoasă zonă a planetei". Israelul, completează cotidianul münchenez, "se consideră o naţiune în război" şi, în acest context, a comis, cum comentează majoritatea publicaţiilor europene, acest gest sângeros şi fără sens. Consecinţa: prin atacul de ieri şi prin comportamentul său de copil încăpăţânat Guvernul Netanyahu "se izolează internaţional" şi "îşi întoarce împotrivă nu numai inamicii, dar şi prietenii", scrie FRANKFURTER RUNDSCHAU.

"Puţini vor mai sta să descifreze cum s-a ajuns la escalada sângeroasă de la bordul navei Mavi Marmara, puţini vor mai cântări cât a fost acţiune umanitară şi câtă propagandă în demersul Flotei Solidarităţii", este de părere RHEINISCHE POST, încheind: "ce rămâne este o înfrângere pentru Israel şi o victorie pentru islamiştii din Hamas". Paradoxul observat de WESTDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG este că, deşi mai puternic, Israelul "reuşeşte să îşi cadă singur, victimă, în capcană". DER STANDARD, din Viena, conchide: "Moral suntem cu toţii vinovaţi. Cui dintre noi i-a mai păsat, în vremea din urmă, de Fâşia Gaza?".

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Petre M. Iancu