Căutarea noului preşedinte german - un proces dificil

Această perioadă este de regulă una foarte relaxată în Germania, în care politica trece pe planul al doilea. Unele regiuni sărbătoresc Carnavalul, locuitorii altora profită de zilele libere de joi până marţi pentru un mic concediu sau pentru a petrece câteva zile liniştite.

Totuşi, anul acesta lucrurile stau altfel. După demisia preşedintelui Christian Wulff, clasa politică se află în plină acţiune la Berlin. Trebuie găsit un nou şef al statului iar timpul presează - Constituţia prevede ca noul preşedinte să fie ales în maximum 30 de zile de la retragerea precedentului.

În principiu, orice cetăţean german trecut de 40 de ani este eligibil pentru fotoliul prezidenţial. Candidatul trebuie însă să obţină majoritatea Adunării Federale, formată din cei 620 de parlamentari din Bundestag şi din alţi 620 de membri desemnaţi de landuri. Tabăra aflată la guvernare - CDU/CSU şi FDP - deţine în acest for o majoritate fragilă, care nu este în nici un caz sigură. De aceea, găsirea unui candidat potrivit este un demers politic la nivel înalt.

Discuţii lungi la Cancelaria federală

Cancelarul Angela Merkel, care deţine şi preşedinţia Uniunii Creştin-Democrate, a demarat procesul de găsire a noului şef de stat încă de vineri, imediat după anunţul retragerii lui Wulff. Ea s-a întâlnit cu şefii de partid ai aliaţilor creştin-sociali şi liberali.

Sâmbătă dimineaţă, dezbaterile au continuat împreună cu şefii grupurilor parlamentare ai formaţiunilor din coaliţie. Când liderul creştin-democrat Volker Kauder şi doamna Merkel au părăsit şedinţa după doar două ore de discuţii, a fost clar că s-a ajuns la o înţelegere în coaliţie.

Nu a fost însă aşa. Persoana care fusese desemnată pentru preşedinţia federală, actualul preşedinte al Curţii Constituţionale, Andreas Voßkuhle, a anunţat că nu este interesat de cea mai înaltă funcţie în stat.

Şeful grupului parlamentar al CDU Volker Kauder a anunţat ulterior, după noi discuţii cu Angela Merkel, că membrii coaliţiei trebuie să se pună de acord în legătură cu o nouă nominalizare. Abia după aceea va fi iniţiat dialogul cu opoziţia.

Guvernul vrea o soluţie din rândurile coaliţiei

Situaţia nu a fost desigur pe placul principalelor partide din opoziţie: social-democraţii şi ecologiştii. Ei ar fi dorit ca procesul să aibă loc întocmai cum a promis cancelarul Merkel imediat după demisia lui Wulff: noul preşedinte federal să fie un candidat acceptat de toate partidele.

Dacă guvernul va decide mai întâi asupra unui candidat şi doar va întreba apoi opoziţia dacă este sau nu de acord cu opţiunea, atunci nu este abordarea corectă, crede liderul grupului parlamentar social-democrat Frank-Walter Steinmeier. "Putem susţine un candidat comun doar dacă de la bun început am discutat deschis despre această nominalizare."

Cine ar fi persoana potrivită pentru funcţia prezidenţială nu au dorit să comenteze nici membrii opoziţiei. "Este întotdeauna mai bine să existe trei-patru posibili candidaţi despre care să se discute cu uşile închise iar decizia să fie comunicată doar atunci când este definitivă", a declarat Renate Künast, lidera grupului ecologiştilor din Bundestag.

Totuşi, SPD şi ecologiştii îl consideră candidat ideal pe Joachim Gauck, fost militant pentru drepturile omului în timpul RDG şi responsabil cu studierea dosarelor fostei poliţii politice Stasi. O opţiune deloc surprinzătoare, având în vedere că bărbatul de 72 de ani a fost candidat al celor două formaţiuni şi la Adunarea Federală din 2010.

Nici opoziţia nu stă cu mâinile în sân

Liderii social-democraţi Sigmar Gabriel şi Frank-Walter Steinmeier, alături de cei ecologişti Renate Künast şi Cem Özdemir au apărut sâmbătă în faţa presei, la sediul central al SPD. Un nou semn că cele două partide vor susţine şi de această dată un candidat comun; de asemenea, opoziţia este conştientă că ar putea avea un cuvânt important de spus, din cauză că majoritatea coaliţiei în Adunarea Federală este atât de fragilă.

"Suntem pregătiţi pentru dialog, dar suntem convinşi că viitorul preşedinte nu ar trebui să fie membru activ al actualului cabinet şi nici al vreunui partid. În acest caz ar fi greu de desemnat un candidat comun", a arătat preşedintele SPD Sigmar Gabriel.

Nu se ştie deocamdată cât va mai dura căutarea unui candidat. Nu este vorba doar de căutarea unei persoane potrivite, ci şi de găsirea acesteia, a precizat ecologista Renate Künast. Gabriel a adăugat că, în acest caz, calitatea are prioritate în faţa vitezei de finalizare a procedurilor.

Opoziţia a fost notificată telefonic de cancelaria federală cu privire la organizarea unei prime întâlniri.

Partidul Stângii nu este invitat

Un candidat transpartinic nu înseamnă că la negocieri vor fi invitate toate partidele din Bundestag. De exemplu, executivul nu vrea să discute cu Partidul Stângii. Şeful grupului parlamentar al acestei formaţiuni, Gregor Gysi, se plânge că ar fi vorba de o procedură "extrem de nedemocratică".

Prin excluderea extremei stângi, cancelarul Merkel ar ignora opţiunea a cinci milioane de alegători care au votat cu Die Linke la alegerile generale din 2009. O nouă greşeală comisă de Merkel în procesul de desemnare a preşedintelui - acuză reprezentanţii acestei formaţiuni.

Autori: Sabine Kinkartz/Ovidiu Suciu
Redactor: Robert Schwartz