Călin Popescu Tăriceanu face un apel pentru legea ANI

Primul ministru a rostit miercuri un apel menit să salveze ceea ce pare greu de salvat şi anume legea pentru verificarea averilor. România se apropie de momentul în care Comisia de la Bruxelles îşi va formula prima evaluare de după aderare şi în care ar putea recomanda activarea clauzei de salvgardare în domeniul Justiţiei. O asemenea clauză ar avea efecte indirecte dintre cele mai grave şi asupra mediului de afaceri şi asupra ritmului investiţiilor străine.

Avertismente din partea UE

De altfel în ultimile luni au existat avertismente cît se poate de clare din partea oficialităţilor europene, care au cerut politicienilor de la Bucureşti să accepte o lege mai severă privind comabaterea corupţiei. Miercuri, în plenul Senatului, primul ministru a invocat aceste demersuri ale UE, oferindu-le asistenţei ca argumente majore ale intervenţei sale:

“Preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei Europen, comisarul pentru extindere au transmis în repetate rînduri mesaje publice şi scrisori cu privire la necesitatea înfiinţării Agenţiei într-o formă care să îi permită desfăşurarea eficientă a activităţii”.

Premierul a descoperit obligaţiile faţă de UE

Primul ministru a continuat apoi spunînd că România are de aici înainte “nu numai drepturi ci şi obligaţia de-şi respecta angajamentele”.

“Adoptarea legii privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, a subliniat Călin Popescu Tăriceanu, a devenit o obligaţie instituţională pe care România o are faţă de Uniunea Europeană şi o obligaţie morală pe care clasa politică românească o are faţă de cetăţeni”.

Mesajul a fost clar şi apăsat, deşi primul ministru nu a intrat în amănuntele legii şi nu a făcut nici o recomandare cu privire la forma şi prevederile concrete ale textului, altele decît cele care s-ar putea deduce din intervenţiile citate ale Comisiei Europene. Călin Popescu Tăriceanu a solicitat totuşi la un moment dat membrilor Senatului să susţină “fondul legii ANI, aşa cum a fost el propus de Guvern, în urma consultărilor cu oficialii europeni.”

Parlamentarii susţin varianta neputincioasă a ANI

Nici o referire totuşi la recomandările exprese ale ministrului de Justiţie Monica Macovei. Ulterior vicepreşedintele PNL, Teodor Meleşcanu a susţinut cu trimitere la polemica din jurul acestei legi că "Parlamentul nu este o maşină de fotocopiat şi orice proiect care intră nu iese neapărat aşa cum intră".

Iar senatorul UDMR Frunda György a explicat că după opinia sa: "într-un stat democratic este inacceptabil ca o agenţie independentă, separată de puterea judecătorească, să facă investigaţii judiciare şi să ajungă la unele concluzii", opinie ce contrazice total esenţa legii propuse iniţial de Guvern, adică de Ministerul de Justiţie.

Premierul şi moţiunea

S-a înţeles însă din discursul de miercuri că primul ministru lasă Senatului un spaţiu larg de interpretare, cerîndu-i doar urgentarea lucrărilor. Primul ministru a mai spus însă ceva important cu privire la situaţia politică de moment.

“Prin prezenţa mea astăzi aici, în plenul Senatului, am dorit să dau şi un mesaj clar că am luat în considerare cu toată seriozitatea conţinutul moţiunii simple dezbătute şi adoptate de Senat în 13 februarie”. E vorba de aşa numita moţiune anti-Macovei.

”Vă asigur, a continuat premierul că am analizat cu toată atenţia aspectele semnalate de textul Moţiunii şi am cerut luarea în considerare a aspectelor şi iniţiativelor pe care aceasta le solicită Guvernului”. Or, dacă am lua în considerare întregul text al moţiunii am descoperi elemente care demolează o bună parte din reformele puse în practică de ministrul Monica Macovei.