1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cît de influentă mai este vocea poporului şi presiunea străzii

28 octombrie 2010

Valul de proteste se stinge în Franţa fără a fi determinat o cotitură a politicii lui Sarkozy. În România, protestele şi încercările eşuate ale opoziţiei de a răsturna guvernul Boc nu au blocat politica de austeritate .

https://p.dw.com/p/Pr0K

Cine cedează presiunii străzii pierde viitoarele alegeri – este morala pe care o deduce NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, comentînd reuşita lui Sarkozy de a fi trecut prin parlament o parte din impopularele măsuri de austeritate, ceea ce nu-i garantează totuşi victoria la viitorul scrutin.

În România, opoziţia şi sindicatele pun sub presiune guvernul – titrează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG un articol pe marginea răzmeriţelor iscate de severul plan de austeritate al cabinetului Boc, opoziţiei nereuşindu-i însă planurile de răsturnare a actualei coaliţii de la putere, relevă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, oprindu-se şi asupra demonstraţiei de miercuri, una din cele mai mari manifestaţii de protest din istoria post comunistă a ţării. Autorul corespondenţei semnalează că o tentativă nereuşită a social democraţilor şi naţional liberalilor de a-l înlătura pe premierul Boc de la putere a mai avut loc în iunie. Actualmente, deşi doar 15% din populaţie sprijină echipa de la Palatul Victoria, ea a izbutit să-şi menţină mandatul. Extrem de severa politică de austeritate ar fi în viziunea premierului Boc, exprimată în cursul dezbaterilor, o pilulă amară, singura aptă să vindece ţara de maladia de care suferă. Este menţionat şi faptul că actualul guvern se prevalează de meritul de a fi implementat reforme pe care nici una din echipele precedente nu a fost dispusă să le aplice. Numai că – îşi continuă corespondentul analiza – echipa premierului Boc pare totuşi a duce lipsă de competenţă şi de o linie politică clară.

Cu spatele la zid, în ciuda spectaculoaselor performanţe economice şi a scăderii şomajului sub pragul de 3 milioane, pare a sta nimeni alta decît şefa guvernului de la Berlin, Angela Merkel. Despre o adevărată schimbare la faţă a celei care în urmă cu un an trecea drept cea mai puternică femeie din lume scrie azi DIE PRESSE, comentînd spijinul hotărît şi deplin al Angelei Merkel dat controversatului proiect Stuttgart 21,care de luni de zile scoate protestatarii în stradă cu zecile de mii. Neobservată nu trece nici declaraţia cancelarei potrivit căreia proiectul multiculturalismului în Germania ar fi pe deplin eşuat. Şi, colac peste pupăză, actuala coaliţie conservator-liberală a ajuns la cotele cele mai scăzute ale popularităţii sale.

În timp ce economia înfloreşte, coaliţia se ofileşte – glosează WETZLARER NEUE ZEITUNG paradoxala stare de fapte şi de spirit.


Pe drept cuvînt este Germania reticentă faţă de cererile unor anumite state din Uniunea Europeană care pledează pentru relaxarea programelor de austeritate şi sporirea cheltuielilor publice. Dacă s-ar da curs acestor revendicări, pieţele financiare care stau deja la pîndă ar începe, fără tăgadă, speculaţiile împotriva monedei comune euro, iar nota de plată va trebui din nou să o achite Germania. Fireşte că germanii au economisit mai puţin putînd consuma mai mult, dar a-i acuza de lipsă de milostenie este contraproductiv scrie DER STANDARD şi continuă: ei şi-au făcut cu multă osteneală ordine în propria ogradă, pe cînd alţii au stat cu mîinile în sîn. Abia cînd statele membre ale Uniunii Europene, ceva mai puţin destoinice, vor dovedi că au priceput lecţia, trecînd energic la aplicarea măsurilor de însănătoşire a economiei naţionale, abia atunci germanii vor fi dispuşi să lase euro să se rostogolească.

Iar printre ţările vizate să treacă la treabă se află şi Grecia, la a cărei ciză economică se adaugă acum catastrofala soartă a azilanţilor care, în optica ziarului olandez NRC HANDELBLAD, ar periclita însuşi nucleul politicii europene de azil. Spre a evita primejdia, cinci state europene - Marea Britanie, Olanda, Belgia, Norvegia şi Danemarca - au decis să nu mai retrimită nici un solicitant de azil înapoi în Grecia, indiferent dacă acesta are sau nu nevoie stringentă de a fi protejat.

În răstimp Germania, cu aşa numitul pachet de legi privind integrarea străinilor, a lansat un prim semnal cît se poate de clar – scrie RHEIN NECKAR ZEITUNG şi anume: nici căsătoriile forţate nici cei care refuză învăţarea limbii germane nu sunt bineveniţi.

Autor:Rodica Binder

Redactor:Medana Weident