1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cînd raţiunea învinge teama

Rodica Binder9 februarie 2009

Cine înaintea referendumului din Elveţia credea că locuitorii ţării cantoanelor se tem de Europa a fost nevoit să admită după desfăşurarea acestuia că s-a înşelat.

https://p.dw.com/p/Gq5L

Dar, notează DIE WELT, nici DA -ul spus prelungirii acordurilor de liberă circulaţie cu Uniunea Europeană şi extinderea acestora asupra României şi Bulgariei nu trecea deloc drept sigur .

Elveţienii au priceput că în realitate s-a aflat mult mai mult decît libera circulaţie a românilor şi bulgarilor scrie cotidianul citat explicînd şi de ce: în eventualitatea unui NU, conform aşa numitei „clauze ghilotină”, Bruxelles-ul ar fi reziliat toate cele 7 acorduri bilaterale cu neutra republică alpină. Or, se pare că pentru locuitorii Elveţiei, forţa de seducţie a Uniunii Europene a fost amplificată tocmai de actuala criză economică.

Vocea poporului a spus însă un NU populiştilor care agitau spectrul unei Elveţii din care se înfruptau doi corbi negri dă de înţeles SÜDDEUTSCHE ZEITUNG publicînd şi imaginea prin care liderii Partidului Popular Elveţian îşi îndemnau susţinătorii la respingerea acordurilor. DA-ul spus liberei circulaţii a fost o decizie raţională.

Prin urmare, în luarea unor hotărîri capitale, reacţia cetăţenilor este mai previzibilă decît se tem scepticii care nu au încredere în virtuţile democraţiei directe scrie NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, notînd că elveţienii au ştiut să aleagă între o criză pe termen scurt şi o relaţie pe termen lung cu Uniunea Europeană.

Extinderea acordurilor de liberă circulaţie asupra României şi Bulgariei-atrage atenţia săptămînalul german FOCUS-se va săvîrşi în etape. Anumite restricţionări sunt posibile pînă în 2016 iar trei ani după aceea, există şi o clauză de salvgardare, precizează hebdomadarul citat.

Portalul electronic al televiziunii elveţiene insistă de asemenea asupra mecanismelor care reglementează libera circulaţie a cetăţenilor din România şi Bulgaria, semnalînd între altele că pînă în 2019 ar fi posibilă o „contingentare” a forţelor de muncă din cele două tinere membre ale Uniunii Europene.

Interesul mass-media faţă de referendumul din Elveţia s-a datorat şi unei alte componente: „de facto”, elveţienilor li s-a cerut să decidă asupra menţinerii permeabilităţii pieţei de muncă pentru cetăţenii celor 25 de state ale Uniunii Europene şi pentru deschiderea ei, şi în faţa noilor membri ai acesteia, România şi Bulgaria - relevă portalul postului german de televiziune ARD.

Iar teama este nu numai un sfetnic rău ci şi o călăuză proastü –dau deopotrivă de înţeles ziarul austriac DER STANDARD şi FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG comentînd referendumul din Elveţia şi rezultatul pozitiv al acestuia .

Pentru a învinge potenţialul existent de ameninţare, America şi Europa trebuie să fie solidare, titrează tot FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG pe prima pagină azi, un articol de fond referitor la concluziile conferinţei pentru securitate de la München.

„Totul se învîrte în jurul Americii” crede DIE WELT, analizînd insistenţa cu care în ultimele zile a fost evocată constituirea unei ordini mondiale multipolare. Dar, consemnează ziarul citat, aşa zisa „strategic community” care dezbate cu vădită satisfacţie această teză, ar fi şi cea care crede cel mai puţin în veridicitatea ei. Fiindcă nici măcar Obama nu poate reinventa lumea -conchide autorul comentariului.

„Un nou început în relaţiile americano-ruse” deduce NESAWISSIMAJA GAZETA din mersul lucrărilor conferinţei de la München, unde vicepreşedintele american John Biden s-a abţinut să critice pe faţă politica Moscovei. Or, tocmai la München, reaminteşte ziarul citat, în urmă cu doi ani Vladimir Putin prin discursul său foarte critic la adresa Americii a fost cel care a alterat relaţiile dintre Moscova şi Washington.

Şi ziarul ungar liberal de stînga NEPSZABADSAG insistă asupra efectului benefic a reîntîlnirii Moscovei cu Washingtonul la masa tratativelor.

O convorbire telefonică a cancelarului Angela Merkel cu Papa Benedict al XVI-lea promite de asemenea să dezamorseze tensiunea dezbaterilor inter-şi intra-confesionale, generate de intenţia readucerii în sînul bisericii catolice a unor episcopi ultraconservatori, excomunicaţi, printre ei aflîndu-se şi un negaţionist al Holocaustului. Ziarele germane tematizează în continuare şi în ediţiile lor de azi subiectul .

Germania se mai află în căutarea unui nou ministru al economiei după ce Michael Gloss şi-a înaintat demisia. Pe fundalul actualei crize economice şi financiare, „dezertarea” lui Gloss, lider creştin-social, ridică probleme serioase guvernului Merkel.