1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cât de mare a fost frauda electorală?

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti11 septembrie 2012

Potrivit unei comunicări oficiale a Ministerului Public, referendumul de demitere a preşedintelui din 2012 a prilejuit mai puţine anchete de fraudă electorală decât alte scrutine.

https://p.dw.com/p/166od
Imagine: AP

Referendumul de demitere a preşedintelui suscită pe mai departe cele mai aprinse polemici. Partizanii preşedintelui acceptă cu greu faptul că un număr foarte mare de votanţi au spus DA la referendum şi caută să delegitimeze această consultare populară în toate privinţele. Ei susţin, pe de o parte, că organizarea consultării populare a fost ilegală, iar, pe de alta, că rezultatul a fost viciat grav de nenumărate fraude.

Cu toate acestea, datele oficiale dezmint aceste afirmaţii. Un comunicat al Ministerului Public, postat luni pe site-ul instituţiei, prezintă o situaţie a dosarelor pe care organele de anchetă penală le-au deschis în cazuri de fraudă electorală începând cu anul 2008. Datele furnizate de Parchetul general sunt surprinzătoare în mai multe privinţe.

În primul rând se poate constata că referendumul de demitere nu a prilejuit anchete mai numeroase decât alte scrutine. De pildă, se arată în documetaţia Parchetului că „în anul 2012 au fost înregistrate la unităţile de parchet 2052 de dosare privind desfăşurarea alegerilor locale şi 632 de dosare referitoare la desfăşurarea referendumului”.

În 2008 însă şi apoi în 2009 (la alegerile locale, parlamentare, europarlamentare, prezidenţiale şi la referendum) au fost întocmite 7956 de cauze penale. Aşadar aproape 8 mii de cauze pentru patru rânduri de alegeri, ceea ce înseamnă aproape 2 mii de cauze în medie pentru fiecare scrutin (alegerile prezidenţiale şi referendumul pentru parlament unicameral s-au desfăşurat simultan).

În al doilea rând se poate remarca cât de puţine dosare sunt trimise în instanţa de judecată. Cele mai multe nu ajung la tribunal, ceea ce arată fie incapacitatea procurorilor de a administra probe, fie netemeinicia acuzaţiilor. Potrivit aceleiaşi informări publice, din cele 7956 de cauze referitoare la alegerile din 2008 şi 2009, 6531 s-au încheiat cu soluţii de netrimitere în judecată.

În fine, din toate acestea 66 de dosare au ajuns până acum în instanţă pronunţându-se 56 de condamnări definitive. Aşadar după toată retorica incendiară a partidelor şi a candidaţilor, după ce întreg eşafodajul democraţiei electorale a fost zguduit de cele mai teribile acuzaţii, au fost pronunţate 56 de condamnări definitive.

Este oare frauda electorală atât de greu de dovedit? Sau se întâmplă altceva cu aceste dosare? Este greu de spus, dar, în orice caz, devine mai limpede pentru toţi că retorica partizană nu poate fi luată ca temei pentru o dreaptă judecată politică.