Cât de binveniţi sunt românii?

Prevestirile sumbre privind involuţia economică şi dimensiunile actualei recesiuni rămân un subiect de căpătâi al presei germane. La fel şi problemele cu care se confruntă ostaşii germani în Afganistan precum şi obstacolele pe calea integrării musulmanilor din occident.

O serie de ziare abordează însă şi aniversarea a cinci ani de la prima extindere masivă spre est a UE. Neue Zuercher Zeitung îi dedică temei o retrospectivă, reliefând că „UE continuă să fie capabilă de acţiune", în ciuda creşterii notabile a Comunităţii. Ziarul berlinez Die Welt abordează de asemenea chestiunea extinderii spre est şi relevă că, după accesul României şi Bulgariei, următoarele ţări candidate, în speţă „Croaţia şi Albania se vor confrunta cu greutăţi suplimentare" înaintea de a putea deveni membre ale Uniunii Europene.

Acelaşi ziar conservator german conţine un articol care subliniază că experţii (germani) îi recomandă Republicii Federale să-şi deschidă piaţa forţei de muncă şi să-i admită înlăuntrul ei pe cetăţenii statelor est-europene. Ceea ce Berlinul a refuzat să facă până acum, de teama unei amplificări a şomajului.

Care nu s-a produs însă nicăieri unde au fost acceptaţi mulţi est-europeni. Nici Marea Britanie şi nici Irlanda nu s-au resimţit. Dimpotrivă. Conform specialiştilor germani, emigrarea în vest a forţei de muncă răsăritene a generat o creştere cu 0,2 la sută a PIB-ului european. Iar dacă ţări precum Germania şi Austria ar renunţa la obstacolele impuse liberului acces al forţei de muncă est-europene, s-ar înregistra un plus de 10 la sută, mai afirmă aceiaşi specialişti.

Referindu-se la scăderea fără precedent, estimată să atingă aproximativ 6 la sută, a Produsului Intern Brut al Germaniei, ziarul berlinez refuză orice noi tentative ale statului de a relansa economia prin subvenţii. „La o recesiune de asemenea proporţii statul nu dispune pur şi simplu de mijloacele necesare spre a o combate eficient", relevă Die Welt, subliniind că toate programele de asistenţă pe care le-ar mai putea finanţa guvernul ar fi perfect inutile. „Rămâne să ne amintim de virtuţile pieţii libere şi de capacitatea ei de a se autoregla", scrie cotidianul, respingând categoric populistele puneri sub semnul întrebării ale sistemului capitalist.

Berliner Zeitung crede că, dând publicităţii previziunile sale negre, guvernul german îşi oferă un spaţiu de manevră preelectoral, „spre a-i surprinde pe alegători cu veşti mai bune înaintea scrutinului legislativ din toamnă". Leipziger Zeitung critică executivul, considerând că ar fi „reacţionat tardiv la recesiune". Ale cărei consecinţe extrem de grave pentru Germania se datorează în bună măsură dependenţei germane de exporturi, după cum constată la unison atât Sueddeutsche Zeitung cât şi Osnabruecker Zeitung.

În ce priveşte ştirile rele din Afganistan, Frankfurter Allgemeine Zeitung se foloseşte de prilejul vizitei afgane a şefului diplomaţiei germane, Steinmeier, spre a le cere oficialilor de la Berlin să-şi revizuiască strategia. Cotidianul din Frankfurt îi solicită lui Steinmeier să le explice mai convingător concetăţenilor săi, „de ce este nevoie ca ostaşii Bundeswehrului să-şi rişte viaţa la poalele Hindukuşului, spre a promova interesele de securitate ale Germaniei", în condiţiile în care situaţia din Afganistan se deteriorează.

Frankfurter Rundschau merge un pas mai departe. Ziarul scoate în evidenţă necesitatea includerii Pakistanului în toate calculele vizând Afganistanul, devreme ce destabilizarea ţării vecine zădărniceşte orice eforturi de reconstrucţie a statului şi societăţii afgane. La fel judecă situaţia şi diverşi alţi analişti.

În răstimp, alţi editorialişti deplâng refuzul Germaniei de a lua parte la lupta anti-drog din Afganistan, în ciuda evidentei complicităţi dintre baronii drogurilor, talibani şi teroriştii islamişti ai Al Quaidei, care-şi finanţează în bună parte operaţiunile din vânzarea de narcotice.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder