Bumerangul iranian

„Regimul iranian contraatacă“, scrie pe prima sa pagină Süddeutsche Zeitung. Cotidianul münchenez analizeaza situaţia şi apreciază că, „şi în cazul în care pe străzile capitalei iraniene vărsările de sânge vor lua amploare, actualul regim nu va cădea cu una cu două“. Principalul motiv este acela că „mişcarea de protest nu dispune de o bună organizare şi de o conducere care să fie recunoscută de către toţi, atât de clericii critici cât şi de cei mulţi, care-şi doresc un alt stat.“

Şi cotidianul elveţian de limbă germană, Neue Zürcher Zeitung, consacră pe prima sa pagină un articol aceluiaşi subiect, atrăgând atenţia asupra valului de arestări care continuă în Iran şi notând că „regimul lui Ahmadinejad se află la strâmtoare“.

Şi tot pe prima sa pagină Frankfurter Allgemeine Zeitung îşi intitulează comentariul consacrat evoluţiilor din Iran, „La răscruce“. Autorul consideră că „sigura certitudine a momentului e că regimul nu reuşeşte să înăbuşe valul de proteste, declanşat după controversata realegere a preşedintelui Ahmadinejad în iunie."

În finalul articolului, se avertizează totuşi că regimul dispune de importante mijloace ale puterii, care ar putea fi decisive în confruntarea cu protestatarii: „armata, poliţia, dar mai ales Gărzile Revoluţionare şi miliţiile paramilitare.“

Pressa internaţională comentează la rândul său situaţia din Iran. El Pais din Madrid, de pildă, vorbeşte de bumerangul iranian când scrie: “Represiunile violente prin care regimul încearcă să aducă la tăcere opoziţia s-au transformat într-un bumerang contra celor aflaţi la putere.”

Acelaşi ziar spaniol e de părere că, date fiind tensiunile crescânde, “adepţii democratizării ţării şi ai reformelor ar putea să îşi unească forţele, ceea ce ar putea pecetlui soarta Republicii Islamice."

“Protestele, mai notează El Pais au însă şi un aspect internaţional. Nu e exclus ca în conflictul privind programul atomic iranian, Ahmadinejad să aleagă calea escaladării, în speranţa de a reuni ţara în faţa unui inamic extern.”

În sfârşit, la Stockholm, Dagens Nyheter consideră că opoziţia iraniană trebuie susţinuă din afară, dar se întreabă şi care sunt ţelurile acesteia, în cazul unei preluări a puterii.

Schimbare de temă!

Ziarele germane comentează pe larg decizia anunţată de şeful diplomaţiei de la Berlin, Guido Westerwelle, de a nu participa la conferinţa internaţională consacrată Afganistanului, programată pentru finele lunii ianuarie, dacă acolo se va discuta doar despre suplimentarea trupelor staţionate în regiune.

Cotidianul berlinez Die Welt califică afirmaţiile ministrului german drept nu tocmai “înţelepte”, dat fiind că astfel “subminează legătura strânsă dintre prezenţa militară şi angajamentul civil” în ţara de la poalele Hindukuşului. Acelaşi ziar mai apreciază că procesul de reconstrucţie – principala misiune a germanilor staţionaţi în Afganistan - nu este încununat de succes şi pentru că Republica Federală nu a pus la dispoziţie destui poliţişti.

Frankfurter Rundschau

opinează că la prima vedere intenţia anunţată de Westerwelle pare a avea sens, în cazul în care, într-adevăr, conferinţa de la Londra ar fi redusă la o dezbatere pe tema numărului de militari ce urmează a fi staţionaţi în plus în Afganistan. Dar, mai atrage atenţia ziarul, ar fi bine ca în prealabil cancelara Angela Merkl şi ministrul de externe Westerwelle să cadă de acord asupra unor ţeluri comune ale misiunii din Afganistan şi să le numească.

Neue Zürcher Zeitung

îşi opreşte în ediţia sa de astăzi atenţia şi asupra situaţiei din România, care se vede “constrânsă să adopte un buget de austeritate pentru 2010”.

Autor: Medana Weident
Redactor: Ovidiu Suciu