1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Bulgaria: Un preşedinte sau o preşedintă?

Pe 6 noiembrie, în Bulgaria va fi ales viitorul preşedinte. Conform estimărilor, în cel de-al doilea tur de scrutin, din 13 noiembrie, se vor înfrunta doi candidaţi. Noua lege electorală îngreunează procesul de votare.

Bulgarien Wahlplakat von Rumen Radev - der Kandidat der Sozialisten BSP (DW/M. Ilcheva)

Rumen Radev, candidatul socialistilor la presedintie

Ca membră a UE şi NATO, Bulgaria se situează într-o zonă sensibilă sub aspect geopolitic. Astfel, tradiţionalele relaţii cordiale cu Rusia şi încărcatul raport istoric cu Turcia au devenit nucleul campaniei electorale. Căci preşedintele Bulgariei, ales în mod direct de către electorat, are numai un rol de reprezentare. Singurele excepţii sunt calitatea sa de lider suprem al Armatei şi competenţele sale în domeniul politicii externe. Va exista, aşadar, sub noul preşedinte (sau noua preşedintă) o răcire a relaţiilor cu UE şi NATO, respectiv o consolidare a relaţiilor cu Moscova? Iată cea mai interesantă întrebare din actuala campanie electorală.  

Doi candidaţi au cele mai bune şanse să-şi mute domiciliul la reşedinţa de pe bulevardul Dondukov nr. 2 în Sofia: preşedinta Parlamentului, Ţeţka Ţaceva, din partea formaţiunii aflate la guvernare GERB, şi reprezentantul socialiştilor, generalul Rumen Radev. Observatorii apreciază că, la primul tur de scrutin, lupta între cei doi va fi extrem de strânsă şi că vor ajunge în turul al doilea programat pe 13 noiembrie. Primul tur este, simultan, şi un referendum cu trei întrebări - conform unui talk-show de televiziune care s-a impus prin strângerea de semnături. Este vorba despre modificarea reprezentării proporţionale pe listele electorale, despre finanţarea partidelor şi introducerea obligativităţii privind participarea la vot.   

De fapt, prezenţa la urne a devenit obligatorie prin lege începând cu alegerile din 6 noiembrie. Dar pentru cei care nu vor vota încă nu există niciun fel de sancţiuni. O altă reglementare nouă ar fi prezenţa unui câmp suplimentar pe buletinul de vot: "Nu votez cu niciun candidat". Toate aceste elemente noi sunt criticate în Bulgaria ca fiind exagerate, lipsite de transparenţă şi, nu în cele din urmă, derutante.

Bulgarien Tzetzka Tzacheva GERB Partei in Sofia (BGNES)

Ţeţka Ţaceva, candidata formaţiunii aflate la guvernare (GERB)

În calitate de candidată a partidului de centru-dreapta al premierului Boiko Borissov, Ţeţka Ţaceva se angajează în promovarea actualei politici - adică în consolidarea conexiunii la structurile Alianţei Nord-Atlantice şi la Uniunea Europeană. Însemnătate are şi criza refugiaţilor din ţara învecinată, Turcia, care a afectat şi Bulgaria. Rapoartele referitoare la refugiaţii care pătrund ilegal în Bulgaria variază de la 7000 pe săptămână la 20.000 pe un an întreg. Spre deosebire de ţările grupului de la Vişegrad, Sofia acceptă reglementările europene privind cotele de refugiaţi şi beneficiază de sprijin masiv din partea Uniunii pentru a-şi spori securitatea la graniţe şi pentru a-i întreţine pe migranţi. 

În privinţa acestui subiect, cei doi candidaţi la preşedinţie sunt de acord într-un punct: bandele de traficanţi ar trebui combătute cu mai multă duritate. Altfel, Ţaceva vorbeşte deseori despre necesitatea unor reglementări europene unitare în criza refugiaţilor, în timp ce Radev critică distribuirea pe cote a migranţilor şi pledează pentru stabilirea unui plafon maxim şi pentru expluzări. Teama că Bulgaria va fi invadată de refugiaţi sosiţi din Turcia se reflectă şi în declaraţiile candidaţilor privind viitoarea politică în relaţia cu Ankara. Ţaceva apără decizia guvernului de la Sofia de a-i extrăda pe doi simpatizanţi ai opozantului turc Fethullah Gülen, pe când Radev nutreşte sentimente ostile faţă de turci (Bulgaria are o comunitate turcă numeroasă) şi este împotriva oricărui angajament faţă de Ankara.

Turcia şi Rusia, dar şi relaţiile bilaterale domină dezbaterea electorală de anul acesta. Turcia este partener în NATO, însă manifestă lentoare în procesul de apropiere de standardele din domeniul respectării drepturilor omului şi ale Uniunii Europene. În această situaţie, cel mai important pentru Sofia este cum va proceda Ankara. Turcia îşi va respecta pactul cu europenii privind refugiaţii sau şi-ar putea deschide porţile? De aceea candidaţii la preşedinţie încearcă, pe cât posibil, să fie prudenţi în declaraţii. Similară este şi atitudinea faţă de Rusia.

Präsidialamt in Sofia Bulgarien (BGNES)

Sofia, sediul administratiei prezidentiale

Nu cu mult timp înaintea alegerilor, un ONG a publicat un raport intitulat "Manualul Kremlinului", în care se afirmă că investiţiile ruşilor, proprietăţile ruşilor pe piaţa imobiliară din Bulgaria şi comerţul exterior bilateral reprezintă 25% din PIB-ul ţării, fapt din care rezultă o  dependenţă economică mult prea mare a Bulgariei - stat membru al UE - faţă de Rusia. În context, candidaţii au încercat să-şi ajusteze discursurile conform calităţii Bulgariei de partener comunitar, dar şi să tempereze prietenia faţă de Moscova.

Atât Radev, cât şi Ţaceva sunt împotriva sancţiunilor impuse Rusiei - relativizând, astfel, convingerile lor în privinţa UE. Ba, generalul chiar a forţat nota în momentul în care a recunoscut, de facto, anexarea peninsulei Crimea la Rusia. "Bulgaria este ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene. Nu avem alternativă. În acelaşi timp, însă, nu avem nevoie de duşmani noi", a declarat Radev. Condiţiile privind apartenenţa ţării la NATO şi UE ar trebui modificate din moment ce acestea "umilesc", parţial, ţara - a mai spus generalul, cu gândul la alegătorii care simpatizează cu Rusia. 

Analiştii apreciază că, în urma celui de-al doilea tur de scrutin, Ţaceva se va impune, devenind astfel prima femeie preşedinte în Bulgaria. Premierul Borissov locuieşte tot pe bulevardul Dondukov, dar vizavi, la numărul 1. Iar bulevardul poartă numele prinţului rus Alexander Dondukov-Korssakov - personajul care a deţinut un rol-cheie în războiul ruso-turc (1877-1878), jucând un rol însemnat şi în redobândirea statalităţii Bulgariei.

Autor: Alexander Andreev / Claudia Stefan