Bulgaria: Preşedinţie UE în vremuri tulburi | Europa | DW | 22.12.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Bulgaria: Preşedinţie UE în vremuri tulburi

Bulgaria preia în ianuarie preşedinţia prin rotaţie a Consiliului European. O ţară atent monitorizată de UE trebuie să asigure în vremuri de Brexit şi probleme provocate de migraţie coeziunea edificiului european.

Pentru Bulgaria, preşedinţia Consiliului European este o mare provocare. Negocierile de Brexit, dezbaterea privind o politică comună pentru refugiaţi şi migranţi, pregătirea cadrului financiar începând cu anul 2020 - acestea sunt doar trei din subiectele fierbinţi aflate pe ordinea de zi. Ministra de resort Liliana Pavlova a prezentat atât în parlamentul bulgar, cât şi în cel european programul preşedinţiei bulgare a UE. O preşedinţie încununată de succes presupune consens politic, dialog şi înţelegere, a declarat ea. Păstrarea unităţii şi stabilităţii UE sunt provocări majore pentru Sofia, dar există pe lângă acestea şi alte priorităţi, a declarat Pavlova.

Important este mai ales viitorul oamenilor tineri, aflat în directă legătură cu Brexit şi cadrul de finanţare a UE începând din 2020. Perspectiva europeană pentru Balcanii de Vest, stabilitatea şi siguranţa în contextul afluxului de refugiaţi şi imigranţi, sistemul comun de apărare şi creşterea economică, cu accent pe piaţa digitală europeană - aceasta este lista nedefinitivată a preşedinţiei bulgare a UE.

Brexit şi migraţie

Priorităţile bulgare au cunoscut însă repetate schimbări. Mai ales fiindcă guvernul bulgar a trebuit să-şi armonizeze cu realitatea şi cu instituţiile europene ţelurile iniţiale foarte ambiţioase. Între timp, la Sofia s-a realizat că, în timpul preşedinţiei UE, ţara va avea mai degrabă sarcina să coordoneze şi să armonizeze dezbaterile şi mai puţin să le conducă. Problemele mari cum ar fi Brexit sau refugiaţii vor fi abordate cu mediere bulgară, dar ţara nu va fi chemată să le şi rezolve.

În privinţa aşa-numitului "pachet al migraţiei", Sofia va încerca să sudeze diferenţele dintre Europa de vest şi de est, încercând să obţină un consens înaintea preşedinţiei austriece a UE, care va debuta la 1 iulie 2018, fiindcă Viena este în favoarea unei politici a imigraţiei mult mai stricte.

În privinţa Brexit, însărcinatul Comisiei Europene pentru acest subiect, Michel Barnier, a exprimat, împreună cu premierul bulgar, Boiko Borissov, speranţa că se vor realiza progrese notabile pe durata preşedinţiei bulgare a Consiliului European. "Sunt necesare eforturi uriaşe, fiindcă desprinderea Marii Britanii de UE este un proces dificil, în urma căruia bugetul UE va fi cu 10 miliarde de euro mai mic decât astăzi", a subliniat Borissov.

Implicare în favoarea Balcanilor de Vest

În privinţa Balcanilor de Vest, o temă prioritară pentru Bulgaria, Sofia încearcă să se afirme în calitate de mediator competent şi constructiv, convocând chiar şi o reuniune UE la vârf pentru data de 17 mai 2018. Fostul secretar de stat în Ministerul de Externe de la Berlin, social-democratul Gernot Erler, a declarat pentru DW: "Bulgaria va pune accent pe Balcanii de Vest şi pe politica de extindere şi integrare. Ţara este o autoritate în domeniu, graţie propriilor sale relaţii bilaterale în regiune", a declarat Erler.

Fostul preşdinte al Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, care este considerat neoficial principalul consilier al guvernului bulgar în materie de preşedinţie a UE, este mai prudent. Din punctul său de vedere, mesajul Sofiei ar trebui să fie următorul: "Nu puteţi deveni rapid membri, mai întâi trebuie să aplicaţi reforme, să combateţi corupţia şi să edificaţi statul de drept.".

Dezavantajele preşedinţiei UE

O ţară care este în continuare monitorizată de UE preia preşedinţia Consiliului European. Pentru Johanna Deimel, membră a Societăţii pentru Europa de Sud-Est din München, aceasta este "o premieră". Ultimul raport vizând Bulgaria întocmit în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Control este "alarmant". Deoarece este vorba de "atacuri directe asupra independenţei justiţiei, subminarea independenţei judecătorilor şi chiar de legi neconstituţionale". Pe acest fundal, Bulgaria nu poate fi un exemplu de urmat, a declarat Deimel pentru DW. Dacă există asemenea deficite, cum poate motiva Bulgaria ţările din Balcanii de Vest să înfăptuiască reforme în justiţie şi în privinţa statului de drept, să combată corupţia şi crima organizată?

Majoritate pro-europeană

Dubii cu privire la capacitatea Bulgariei de a conduce cu succes Consiliul European se impun şi dintr-un alt motiv. Din coaliţia de guvernare de la Sofia fac parte şi ultranaţionaliştii grupaţi în alianţa "Patrioţilor Uniţi". Xenofobi recunoscuţi, naţionalişti şi adepţi ai protecţionismului vor prelua preşedinţia unor diverse comisii. Vicepremierul Valeri Simeonov, de pildă, nici nu încearcă să-şi ascundă dispreţul faţă de romi, pe care îi numeşte public "maimuţe sălbatice". Totuşi, Hans-Gert Pöttering aşteaptă ca premierul Borissov să-şi disciplineze partenerii de coaliţie, în aşa fel încât ţara să-şi "continue parcursul pro-european". Potrivit unui sondaj efectuat de Gallup International, 62 la sută din bulgari au înceredere în UE, cu 12 procente mai mult decât în decembrie 2016. Iar 55 la sută dintre bulgari sunt încredinţaţi că ţara lor va face faţă cu brio preşedinţiei Consiliului European.

Autor: Alexander Andreev/ia