1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Bulgaria: Extremiştii câştigă teren

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din Bulgaria, programate pe 12 mai, este puternic marcată de criza economică. O situaţie de care profită din plin mai ales extremiştii de dreapta şi populiştii de stânga.

La începutul anului, mii de bulgari ieşeau în stradă pentru a protesta faţă de efectele crizei financiare. În multe oraşe se auzeau cântece de luptă din secolul al XIX-lea, ale căror texte făceau referire la eliberarea de sub jugul otoman, în timp ce demonstranţii agitau drapelul naţional. Pe 20 februarie, cabinetul premierului Boiko Borissov s-a retras. Noi alegeri au fost anunţate pentru data de 12 mai 2013.

În ziua de azi, bulgarii nu se mai gândesc la otomani. Demonstranţii sunt împotriva altei "dominaţii străine" - cum ar fi ofertanţii de curent electric sau marile lanţuri alimentare străine. Aceştia sunt de vină pentru creşterea exagerată a preţurilor, acuză mulţi bulgari.

În opinia antropologului Alexander Kiossev, protestele bulgarilor au dus la o accentuare a xenofobiei: "În aceste revolte, născute din disperare, oamenii caută mereu vinovaţi în rândul străinilor. Nu numai investitorii din afara ţării devin ţinte ale furiei lor, ci şi comunităţile de romi sau musulmani. Iar prin prezenţa infractorilor şi a huliganilor situaţia se agravează şi mai mult."

Romii ca ţapi ispăşitori

"Turcii", adică minoritatea musulmană din Bulgaria, reprezintă 8% din populaţia ţării. Conform estimărilor, comunitatea roma ar fi cam la fel de mare. Pentru partidele populiste precum Alianţa "Ataka", reprezentată atât în Parlamentul naţional cât şi în cel european, aceste două grupuri etnice au devenit imaginea duşmanului. Ani la rând, Ataka s-a opus moscheilor şi predării în şcoli în limba turcă sau a acuzat minoritatea romă că trăieşte pe spinarea "adevăraţilor bulgari".

Acum, sociologul Andrey Raytchev constată un nou trend: "Protestele nu au declanşat un val de xenofobie şi rasism, însă gradul de acceptanţă a acestor idei periculoase a sporit. Noua formă de radicalizare se referă mai puţin la străini şi mai mult la exproprierea capitaliştilor străini."

Huliganii de pe stadioane, cunoscuţi pentru ura lor faţă de homosexuali, ultranaţionaliştii care visează în continuu la "Marea Bulgarie" şi extremiştii de dreapta care-i detestă pe romi şi pe musulmani au făcut, brusc, front comun cu populiştii de stânga şi cu nostalgicii comunismului. Înaintea alegerilor din 12 mai, câteva asemenea formaţiuni micuţe au pornit în împreună la vănătoare de voturi.

Ba au cerut ca "poporului bulgar să-i fie înapoiată averea naţională", ba au promis că vor desfiinţa taberele de romi şi că vor eradica şomajul, silindu-i pe romi să muncească. În sine, erau numai nişte sloganuri populiste, dar cu impact asupra unei categorii însemnate de alegători - afirmă politologul Parvan Simeonov.

Proteste şi perspective

Boiko Borisov auf einem Plakat

Afis electoral GERB

La rândul său, sociologul Ognian Mintchev conchide: "Un mic procent din electorat este predispus, de multă vreme, la rasism şi xenofobie şi la ură faţă de homosexuali."

Protestele de stradă nu au dus la mărirea acestui grup, însă se constată tendinţa de radicalizare în rândul celor deja sensibili la aceste subiecte. "La asemenea proteste au îndemnat nişte politicieni populişti care după alegeri nu vor beneficia, însă, de un sprijin politic serios", crede Mintchev.

La alegerile din mai tocmai aceasta este mare întrebare: care partide vor câştiga de partea lor cele 15-20 de procente de alegători care au susţinut activ protestele de stradă? Până acum, cele două mari formaţiuni politice din Bulgaria, GERB şi BSP, s-au abţinut de la orice comentarii faţă de sloganurile şi promisiunile populiştilor. Este posibil ca unul sau chiar două partide cu orientări extremiste să ajungă în Parlament şi să îngreuneze formarea unui nou guvern.