1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Bugetul SRI, prilej de neînțelegeri și suspiciuni

Micșorarea bugetului pentru SRI este o răzbunare politică, așa cum crede Președintele Iohannis? Sau o tentativă a majorității parlamentare de a aduce serviciul sub controlul său?

Dezbaterile asupra Bugetului pe 2017 au început, într-un mod insolit, cu un subiect de obicei cât mai bine ținut în umbră: bugetele serviciilor secrete. De data aceasta, președintele Iohannis a pus subiectul pe prima pagină, cerând premierului Sorin Grindeanu, printr-o scrisoare deschisă, să nu reducă sumele alocate serviciilor de informații. Argumentația, așa cum a fost ea dată publicității, se adresează însă mai curând publicului larg, căci tonul nu e persuaiv, ci acuzator. ”Asigurarea securităţii naţionale - scrie Președintele - ar trebui să fie o prioritate absolută, şi nu orgoliile politice de moment. Intenţia Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil şi o gravă eroare. (…) Când în joc se află interesul României, nu doar cel de azi, ci interesul nostru pe termen lung, scăderea bugetelor din domeniul securităţii naţionale ar însemna un atentat la siguranţa românilor.”

Dacă s-a ajuns aici înseamnă că serviciile nu mai au o linie directă cu Guvernul și poate nici legături sigure în majoritatea guvernamentală. De regulă, problemele bugetelor se rezolvau în modul cel mai discret cu putință în comisiile de specialitate ale Parlamentului, asta în cazul în care sumele dorite nu erau prevăzute din faza inițială a proiectului. Mai ales în perioadele în care bugetele Educației și Sănătății erau subiectele unor dispute încordate, serviciile secrete au evitat să atragă atenția asupra propriilor solicitări. De data aceasta au fost nevoite, după toate aparențele, să intervină direct la Președinte.

În această situație însă, pe care am putea-o caracteriza ca o criză de încredere, s-au ivit și susținători neașteptați. De exemplu, proaspătul senator PNL, Florin Câțu, care și-a construit în ultimii ani o bună reputație de analist economic independent și de apărător al liberalismului, a publicat pe pagina sa de Facebook o propunere menită să rezolve situația bugetelor serviciilor secrete: ”Programul Start-up Nation are alocate credite bugetare de 500 milioane lei și credite de angajament de 1,7 miliarde lei. Programul este estimat să înceapă la 1 mai 2017. Reprezintă o dovadă de înțelepciune să realocăm din programul Start-up Nation 200 milioane lei credite bugetare și 100 milioane credite de angajament pentru deficitul reclamat în bugetul pentru siguranță națională.”

Dacă s-a ajuns ca un economist liberal, care detestă fățiș alocările publice, să ia partea SRI, înseamnă că ne găsim cu adevărat într-un moment de criză. De altfel propunerea senatorului este oarecum contradictorie, căci pe de o parte critică risipa care s-ar face prin subvenții de tip socialist, dar, pe de alta, încurajează acordarea acelorași bani pentru scopuri pe care nici măcar el ca membru al Parlamentului nu le cunoaște. Căci marea problemă este că bugetele serviciilor secrete nu au fost niciodată verificate așa cum se cuvine de o instanță civilă. Și nu e vorba numai de câți bani se alocă, cât pentru ce se alocă.

Dar este micșorarea bugetului SRI o răzbunare politică, așa cum crede președintele Iohannis? Ar putea fi și o încercare a majorității parlamentare de a aduce SRI la ordine, cu alte cuvinte, de a-i pune pe conducătorii serviciului să negocieze cu liderii politici un buget favorabil. Este o variantă posibilă, ceea ce ar explica și de ce, într-un mod cu totul neobișnuit, președintele Iohannis a adus subiectul la lumina reflectoarelor. Președintele Klaus Iohannis și serviciile de informații mizează, probabil, pe ascendentul pe care l-au câștigat în urma recentelor demonstrații publice împotriva ordonanței de grațiere și abordează subiectul frontal.

Bugetul SRI, cel puțin, nu este însă deloc un subiect ireproșabil. Jurnalista Sorina Matei ne-a semnalat că raportul Curții de Conturi constată abateri serioase. Cu privire la execuția bugetului pe 2014 s-au constatat: ”1. lipsa activităților de verificare și de confirmare a creanțelor și obligațiilor entității față de terți; 2. neconcordanțe între soldurile conturilor de materiale consumabile la unii ordonatori terțiari de credite ai SRI; 3. întocmirea eronată și/sau incompletă a documentelor de angajare, lichidare, ordonanțare și plată a cheltuielilor publice” (Curtea de Conturi 2014, pagina 113). Am putea trage concluzia că în registrele contabile ale SRI e cam multă dezordine. Iar dezordinea poate ascunde activități ilegale.

În aceste condiții, a majora pur și simplu bugetul SRI cu entuziasm patriotic, fără ca exigența publică în ceea ce îl privește să crească, e mai curând un act imprudent. Cu siguranță că nu trebuie să cădem în ispita de a demoniza SRI, dar nici să-l vedem ca pe un cavaler ireproșabil. Dezvăluri recente ne-au arătat ce se poate întâmpla dacă ne încredem fără să cercetăm.

În consecință ni se pare că tema bugelui SRI ar trebui abordată cu toate seriozitatea, ținând seama și de rapoartele Curții de Conturi, care nu sunt făcute numai pentru arhivă. Felul dinadins intimidant în care președintele Iohannis a pus problema nu e cu adevărat folositor, căci riscă să încurajeze serviciul în relele practici.