1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Bucurii şi temeri, surprize şi scandaluri

Europa răsuflă uşurată după „DA“-ul irlandez, Iranul spune "Da" dialogului, cazul Polanski face în continuare valuri, opiniile unui director al Bundesbank, publicate în revista LETTRE INTERNATIONAL, scandalizează.

default

După epuizantele dezbateri în jurul reformelor, Europa se poate apuca în sfîrşit de treabă, scrie WESTDEUTSCHE ZEITUNG la o zi după ce majoritatea irlandezilor a votat în favoarea Tratatului de la Lisabona.


Un semnal clar, menit să demonstreze că majoritatea copleşitoare a irlandezilor doreşte ca insulara lor ţară să rămînă în inima proiectului european – sunt termenii în care IRISCH TIMES explică semnificaţia votului pozitiv.

Acesta ar putea înlătura ultimele piedici existente pe calea intrării în vigoare a documentului. Cea mai redutabilă se află pe Hradcin, la Praga, unde preşedintele Vaclav Klaus ar dori să ia Tratatul drept ostatic, pînă cînd la Londra se vor instala la conducere conservatorii – presupune LE FIGARO -considerînd cu totul nedemn acest tertip.

Numai că deja irlandezii le-au creat probleme conservatorilor britanici prin DA-ul lor apăsat, observă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG .


În fond, irlandezii au votat nu atît pentru Tratatul de la Lisabona, cît în favoarea apartenenţei lor la Europa . Criza financiară i-a dat de înţeles tigrului celtic, că pe timp de furtună, cel mai sigur adăpost îl află în rada Uniunii Europene, opinează DE VOLKSKRANT.

Cît de sigură se simte omenirea după ce Iranul şi-a manifestat disponibilitatea de a permite inspectorilor Agenţiei Internaţionale Pentru Energie Atomică să viziteze instalaţiile de îmbogăţire a uraniului?

Cine nu crede în minuni în Orientul Apropiat nu este realist crede GENERAL ANZEIGER, comentînd spectaculoasa schimbare survenită în dialogul Teheranului cu autorităţile internaţionale.

Fără a-şi punea prea mari speranţe într-o schimbare radicală a atitudinii Teheranului faţă de dosarul său nuclear, DIE WELT salută deplasarea disputei de pe poziţii ireconciliabile, pe baze ceva mai pragmatice şi constructive. Dacă ele vor genera şi un dialog permanent, atunci el Baradei, laureatul premiului Nobel pentru Pace se va putea retrage liniştit din funcţie la finele lunii noiembrie, predîndu-i niponului Yukiya Amano o Agenţie influentă, ba chiar victorioasă.

Deocamdată Iranul dispune de cunoştinţele necesare pentru a produce focoase nucleare, rezultă dintr-un document intern al aceleiaşi agenţii – avertizează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG.

Miraculoasă pare oricum a fi victoria socialiştilor la alegerile parlamentare din Grecia, într-un moment în care nu puţine ziare, între care azi şi EL PAIS, cîntă prohodul stîngii în întreaga Europă, după înfrîngerea social-democraţilor germani de duminica trecută. "Vreau să-i redau Greciei zîmbetul" – declara Papandreou după spectaculoasul triumf al partidului său. Dată fiind însă dezolanta situaţie economică a ţării, scrie în continuare LA STAMPA, este greu de aflat cu ce mijloace îşi va atinge ţelul. Din care motiv liderul Pasok a rămas la nivelul promisiunilor seducătoare şi a sloganului electoral:” Voi face la fel ca Obama”.

Mai multă forţă de seducţie, mai mult farmec le cere DIE WELT partenerilor coaliţiei negru-galben care şi-au început negocierile, recomandîndu-le să nu facă economie de idei. Politica nu trebuie doar să funcţioneze ci trebuie să ne şi fascineze. De aceea suveranii au dreptul să fie spirituali, curajoşi, originali. În vremuri de criză? D a, mai ales în vremuri de criză – conchide autorul comentariului publicat pe prima pagină a cotidianului citat.

Curaj sau pura dorinţă de a provoca, obtuzitate sau xenofobie, dorinţa de a vindeca răni, sau doar plăcerea condamnabilă de a face vîlvă şi de a învrăjbi spiritele? Sunt nedumeririle pe care le suscită din plin în paginile presei azi cîteva din afirmaţiile făcute de Thilo Sarrazin, unul din membri conducerii BUNDESBANK, în paginile revistei europene de cultură LETTRE INTERNATIONAL, ediţia germană.

Expertul în finanţe calcă în străchini ori de cîte ori intră în zonele sensibile ale politicii sociale: imigranţi, minorităţi, defavorizaţi, constată SÜDWESTPRESSE. Pe scurt, Thilo Sarrazin impută imigranţilor musulmani, turci şi arabi, absenţa voinţei de integrare, dezinteresul faţă de problemele cetăţii, cantonarea în tradiţii patriarhal- arhaice, nivelul scăzut de şcolarizare.Sarrazin critică de asemenea şi structurile statului "asistenţial", relevînd că în Statele Unite şi Canada, de pildă, integrarea imigranţilor, este mult mai rapidă. Expertul financiar consideră şi sporul demografic în straturile dezavantajate, precare, ale societăţii, drept un factor de risc în evoluţia armonioasă a Berlinului,pe care l-ar dori un oraş al elitei intelectuale şi ştiinţifice, conform principiului "calitate şi nu cantitate".

Dacă ar fi un cetăţean de rînd, i s-ar putea ierta astfel de derapaje dar Sarrazin, fost senator berlinez, este membru al conducerii Băncii Federale şi cu tiradele sale xenofobe încalcă şi codexul propriei instituţii, atrage atenţia ziarul citat.

CELLESCHE ZEITUNG atrage atenţia că Sarrazin nu a intenţionat să discrimineze minorităţile la care s-a referit ci doar să descrie problemele existente şi să sugereze perspectivele de viitor ale Berlinului, în interviul din numărul tematic consacrat Berlinului de LETTRE INTERNATIONAL la cele două decenii împlinite de la Căderea Zidului. Or, scrie ziarul citat, cine practică politica struţului ascunzîndu-şi capul în nisip, eludînd problemele reale ale societăţii acela dă apă la moara extremismului de dreapta.


Argumentele lui Sarrazin s unt rasiste , scrie BERLINER ZEITUNG, şi revendică demiterea expertului financiar din conducerea Băncii Federale.

În sfîrşit, arestarea lui Roman Polanski în Elveţia, continuă să alimenteze coloanele de comentarii pro şi contra în presă, disputa devenind chiar o „Polanskiadă” cum titrează NEUE ZÜRCHER ZEITUNG o întreagă pagină de ziar consacrată „cazului”. Ziarul elveţian relevă, între altele, că, între timp, şi intelectualii francezi, care şi-au exprimat solidaritatea cu ilustrul cineast, încep să se retragă de pe poziţii, întreaga dezbatere centrîndu-se acum asupra tratamentului egal, pe care justiţia trebuie să-l aplice celor care se fac vinovaţi de acelaşi delict.

Autor: Rodica Binder

Redactor:Petre Iancu