1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Bucureștiul încearcă să reconfigureze politica Estului

Luni se află la București într-o vizită oficială președintele liberal al Slovaciei, Andrej Kiska care a criticat cu perseverență politica Grupului de la Vișegrad în privința Uniunii Europene.

Andrej Kiska (Reuters)

Andrej Kiska

Vizita președintelui Slovaciei pare a se înscrie într-un efort coerent și susținut al diplomației românești de a atenua diferențele de vederi dintre Est și Vest cât privește viitorul Uniunii Europene. România a luat distanță față de politica Grupului de la Vișegrad în toate chestiunile esențiale, (cotele obligatorii de refugiați, statul national vs Comisia de la Bruxelles), căutând totodată ca prin reuniuni bilaterale să reconfigureze relațiile din estul Europei în detrimentul axei Budapesta-Varșovia. Este de menționat în primul rând reuniunea din august inițiată de premierul Dacian Cioloș cu șefa Cabinetului de la Varșovia, care s-a desfășurat la Gura Humorului și nu la București, cu scopul de a imprima inițiativei culoarea unei vizite de interes regional, sugerând totodată că interesele practice comune dintre cele două țări ar copleși situările ideologice. Acum asistăm la a doua mișcare interesantă, odată cu invitarea președintelui Slovaciei la București unde va fi primit de președintele Klaus Iohannis. Diferența de tratament este evidentă și are ca scop să pună în valoare pozițiile filo-europene ale președintelui Slovaciei, Andrej Kiska, care și-a exprimat în mai multe rânduri dezacordul cu politica Grupului de la Vișegrad, criticându-l îndeosebi pe premierul Ungariei Viktor Orban.

În octombrie 2015, Andrej Kiska spunea că ar fi cu totul regretabil ca Europa Centrală să se constituie într-un bloc ostil cooperării și unității Europene închizându-se într-o ”politică egoistă și mioapă” care blamează agenda Comisiei de la Bruxelles. Cu aceeași ocazie el spunea că o ”Uniune Europeană puternică și de succes” este un obiectiv strategic major pentru interesul național al Slovaciei, minimalizând poate divergențele dintre el și premierul socialist Robert Fico, care a pus accentul pe blocarea fluxului migrator și protejarea frontierelor externe ale Uniunii. După reuniunea din septembrie de la Bratislava premierul Fico vedea în nuanțările și concesiile cancelarului Angela Merkel o victorie a politicii sale personale și a grupului de la Vișegrad: ”Este ceea ce spuneam de la început: haideți să protejăm frontiera externă și să nu permitem intrarea imigranților ilegali. Este singura cale", a reamintit el.

Sistemul politic slovac seamănă întrucâtva cu cel al României, cu diferența că Guvernul este numit explicit în Constituția Slovaciei ca ”organ superior al puterii executive”, ceea ce oferă lui Fico o putere reală mai mare decât a premierului în sistemul românesc. Slovacia este așadar puțin divizată la vârf și exact acest lucru este exploatat astăzi de diplomația de la București care caută să-l pună în valoare pe președintele Kiska, evident, în detrimentul rivalului său Fico.

La sfârșitul lunii septembrie oaspetele de luni al președintelui Iohannis lua din nou asupra sa sarcina de a apăra politica de la Bruxelles, criticându-i pe acei lideri politici ”incapabili să pronunțe un singur cuvânt pozitiv despre UE și instituțiile sale și care au transformat Bruxelles-ul într-un sinonim pentru o injurie”. (interviu apărut în Új Szó, cotidian în limba maghiară editat în Slovacia). El îl critica voalat mai ales pe Viktor Orban, premierul Ungariei, care s-a profilat ca lider de facto al Grupului de la Vișegrad.

Este de așteptat, așadar, ca declarațiile de la București după reuniunea dintre cei doi președinți să sugereze o fractură a Grupului de la Vișegrad constituindu-se și ca o replică la interviul cu șeful partidului Dreptate şi Justiţie (PiS), Jarosław Kaczyński, apărut duminică în cotidianul La Repubblica. Cu această ocazie, liderul conservator de la Varșovia a formulat la adresa UE o critică lipsită de orice complezență: ”Europa în întregul ei se confruntă cu probleme grave. Corectitudinea politică îngrădește libertatea cuvântului, libertatea religioasă, libertatea de dezbatere și de decizie politică. Asistăm de-a dreptul la lichidarea democrației de către diverse grupuri de presiune. Noi ne opunem în Polonia și în Europa. Acesta este motivul pentru care am vorbit împreună cu Orban despre 'contrarevoluție', deși tradiția politică poloneză ne-ar recomanda să o numim 'revoluție', una care să ne ajute să ne recucerim libertatea” (La Repubblica, 9 octombrie 2016, prima pagină.)

Vizita președintelui Slovaciei la București își propune cu siguranță să ofere o altă versiune ”central-europeană” asupra Europei, una care să aibă mai multe lucruri bune de spus despre UE și instituțiile sale.

Horațiu Pepine