1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Bucureştiul priveşte cu îngrijorare reuniunea de la Luxembourg

Candidatul PS, François Hollande, pare să împărtăşească îngrijorările dreptei faţă de migraţia masivă din ultimii ani, ceea ce asigură stabilitatea cuplului franco-german pe tema imigraţiei ilegale.

default

Reuniunea miniştrilor de interne din 26 aprilie de la Luxembourg va lua în considerare şi scrisoarea semnată de Claude Guéant şi de omologul său din Germania, Hans-Peter Friedrich, privind reinstituirea în anumite circumstanţe a controalelor la frontierele naţionale. România este interesată de subiect, deoarece nu ar dori ca această reformă să fie adoptată mai înainte să fie admisă în spaţiul de liberă circulaţie.

Ambianţa generală pare să fie însă favorabilă acestei idei. Cu toate că propunerea vine din partea ministrului de interne din guvernul patronat de Nicolas Sarkozy, ea ar putea fi confirmată de un viitor guvern socialist. Candidatul Partidului Socialist şi favoritul cursei prezidenţiale, François Hollande, a făcut după primul tur de scrutin câteva precizări importante. El a anunţat că va renegocia pactul fiscal impus de Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy, deoarece se pronunţă pentru disciplină bugetară, dar nu şi pentru „austeritate pe viaţă”.

Dar chiar dacă pe tema deficitelor şi creşterii, socialistul Hollande promite să rupă tandemul consacrat franco-german, pe tema imigraţiei, este posibil ca buna înţelegere să fie perpetuată. François Hollande nu s-a pronunţat explicit despre problematica Schengen dar s-a pronunţat categoric pentru combaterea mai fermă a imigraţiei ilegale. Este posibil ca François Hollande să spere la rândul său că va obţine măcar o parte din voturile canididatei FN, dar protecţionismul la stânga nu este ceva nou, iar discursul anti-imigraţie al Marinei Le Pen a fost într-o oarecare măsură ambiguu. A spune că liberalizarea migraţiei este opera marilor patroni care caută să împingă salariile în jos, destabilizând echilibrele sociale actuale este o idee pe care stânga o poate adopta cu uşurinţă.

Dar indiferent de motivaţii, François Hollande a spus apăsat într-un interviu de la TF1 că este de acord cu studenţii străini, căci ei reprezintă un câştig, dar că în rest rămâne circumspect şi că va continua şi mai riguros decât până acum repatrierea, caz cu caz, a imigranţilor ilegali. Deşi a evitat să confirme sau să infirme dacă se pronunţă pentru o cotă de imigranţi legali, el a sugerat că, în ciuda retoricii sale actuale, Nicoas Sarkozy ar avea o răspundere pentru starea de criză. Aşadar, dincolo de nuanţele socialiste ale viziunii sale politice (ieşirea mai grabnică la pensie, ajutoare sociale pentru vârstnici, drept de vot pentru străini la municipale, căsătoria între homosexuali), François Hollande pare să împărtăşească aceleaşi îngrijorări ca şi dreapta faţă de migraţia masivă din ultimii ani. În acest context, şi dacă aşa cum a repetetat de mai multe ori, nu se va răzgândi, atunci este posibil ca un eventual ministru socialist de interne să preia, cu o retorică schimbată, ştafeta de la Claude Guéant, încercând alături de colegul să german să ducă mai departe reforma Schengen.

Iată aşadar că Franţa şi Germania, dar şi Olanda, Danemarca, Finlanda etc îşi exprimă explicit şi insistent preocuparea pentru limitarea migraţiei, care ar putea conduce la reintroducerea controalelor naţionale. Asistăm cu siguranţă la un recul al construcţiei europene, care s-a dovedit, probabil, prea optimistă. Pe de o parte o serie de state sudice nu reuşesc să stopeze imigraţia ilegală, care în condiţiile Schengen s-a difuzat în toată Europa, pe de altă parte cetăţenii mult mai săraci ai Europei de est se arată prea nerăbdători să ajungă la rândul lor în Vest.

Acest al doilea aspect priveşte direct România. În ultimii doi ani autorităţile politice de la Bucureşti au cerut insistent admiterea în spaţiul Schengen, dar în această ambianţă încărcată de nelinişti, nu au reuşit deloc să convingă. Preşedintele Traian Băsescu a declarat şi miercuri cu ocazia întrevederii de la Bucureşti cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că aşteaptă ca în toamnă să se ia o decizie privind admiterea României, dar în cazul în care decizia va fi pozitivă ea va privi doar o admitere parţială.

De fapt se vede încă odată că Guvernul de la Bucureşti a cheltuit prea multe energii pe un drum măcar în parte greşit. Ar fi mult mai profitabil pentru România să caute soluţii pentru creşterea prosperităţii cetăţenilor săi, decât să militeze himeric pentru o Europă mereu primitoare şi gata să primească pe oricine.