1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Bucureşti punkt Bonn: Finanţarea bisericilor

În Germania, finanţarea cultelor se face pe bază de impozit voluntar. Statul german joacă rol de intermediar şi percepe şi un comision de colectare a fondurilor de 3,5%.

default

De altfel, în spaţiul german, cu o populaţie totală de aproape 82 de milioane de locuitori (50,7 milioane dintre aceştia declarându-se creştini) divizată aproape egal în zone catolice şi protestante (aproape 25 de milioane în fiecare denominaţie), ar fi fost, eventual, nevoie de două religii de stat.

- Conform statisticilor publicate de către Grupul de Cercetare a Părerilor Metafizice în Germania (Forschungsgruppe Weltanschaungen in Deutschland - fowid), resursele financiare ale bisericii evanghelice provin, în proporţie de 65-80% (în funcţie de land), din resurse proprii, în special din impozitul reţinut celor ce se declară (benevol) enoriaşi protestanţi. Serviciul de colectare a acestui impozit este realizat prin instrumentele fiscale specifice ale statului, contra unei taxe de servicii percepute de autorităţi - la fel cum se întâmplă şi în cazul cetăţenilor care îşi declară (tot benevol) apartenenţa la biserica romano-catolică, cult care, la rândul său, obţine astfel în jurul a trei sferturi din propriul buget. Valoarea taxei bisericeşti este de opt sau nouă procente din venituri, în funcţie de land. Se colectează, în cifre reale, în jurul pragului de patru miliarde de euro, cu o tendinţă uşor descrescătoare în ultimii ani, o tendinţă generată de dificultatea celor două biserici mari ale Germaniei de a atrage tineretul, dar şi de îndepărtarea unui număr crescând de enoriaşi de instituţiile bisericeşti, ca urmare a unor serii de scandaluri în care a fost implicat clerul.

- Conform rapoartelor publicate periodic de federaţia bisericilor evanghelice germane, subvenţiile anuale ale statului se ridică la 232 de milioane de euro. Acestea sunt oferite în baza principiului co-participării financiare la preluarea de către biserică a unor atribuţii sociale ale statului - administrarea de instituţii de învăţământ sau a căminelor de bătrâni, de exemplu. Statul contribuie, de asemenea, la restaurarea clădirilor de patrimoniu şi, în egală măsură, oferă suport financiar unor organizaţii umanitare patronate de către instituţiile bisericeşti (de genul Misereor sau Brot für die Welt), la fel cum se implică şi în finanţarea unor instituţii laice de utilitate publică.

- O formă indirectă dar substanţială de finanţare (estimată la 1,5 miliarde de euro) o reprezintă deducerile de la impozitul contribuabililor a donaţiilor directe către biserici. Alte forme indirecte de subvenţionare ţin de educaţie - de la clasele de religie din şcoli până la infrastructura aferentă pregătirii teologilor (circa 650 de milioane de euro).

- Şase comunităţi confesionale folosesc dreptul legal federal de a percepe impozit de la enoriaşi: bisericile evanghelice (luterane şi reformate), diocezele romano-catolice, dioceza catolică de rit vechi (fondată de olandezii migraţi din Utrecht în nordul Germaniei la mijlocul secolului 17), comunitatea credincioşilor neafiliaţi (mişcare ecumenică umanistă reunind reformişti catolici şi protestanţi), unitarienii şi cultul mozaic. Alte 16 grupuri confesionale (inclusiv bisericile ortodoxe) preferă să se autofinanţeze prin contribuţiile benevole directe ale enoriaşilor. Astfel de contribuţii benevole (şi deductibile de la impozit) acoperă şi o parte semnificativă a bugetului celorlalte biserici (conform fowid, biserica evanghelică obţinea, în 2006, 18% din încasări de pe urma donaţiilor venite din partea unor terţi).

- Cetăţenii germani care au împlinit 14 ani pot opta pentru renunţarea la apartenenţa confesională şi raportează această alegere către instituţiile fiscale ale statului, nu către biserici. Unele denominaţii religioase refuză să ofere servicii celor ce au ales să nu mai achite contribuţii către instituţiile confesionale. La sfârşitul deceniului trecut, mai mulţi deputaţi germani au cerut interzicerea accesului neplătitorilor de taxe la slujbele oficiate cu ocazia principalelor sărbători religioase - propunerea a fost însă respinsă de instanţele superioare ale celor două biserici mari, evanghelică şi catolică, acestea invocând funcţia misionară şi predispoziţia către spiritualitate, în preajma acestor momente, ca poartă spre câştigarea unor noi enoriaşi.

Emisiunea Bucureşti punkt Bonn, o coproducţie Hotnews.ro/Deutsche Welle, tratează pe larg situaţia din România. Detalii în linkul de mai jos.

Link-uri www