Bucureşti la Viena
10 noiembrie 2004Artiştii români moderni s-au regrupat la Viena pentru a aduce în atenţia Europei Bucureştiul ca metropolă culturală. Ei vor să demonstreze că evoluţia artei nu poate fi împiedicată de o dictatură, dar poate fi îmbogăţită de experienţa unei democraţii. Artistul plastic Ştefan Tiron explică criteriile după care s-a stabilit programul expoziţiei de artă modernă română la Viena.
« S-a încercat stabilirea unor puncte de reper istorice- cum ar fi lucrările lui Ion Grigorescu, unul dintre artiştii principali ai scenei de artă contemporană, iniţiatori ai performance-ului şi ai happening-ului în România anilor ’70. Pe lângă aceasta sunt prevăzuţi câţiva dintre cei mai interesanţi artişti ai anilor ’80, ca Lia şi Dan Perjovschi şi Iosif Kiraly, profesor la Universitate. Prin ei se face o punte către tinerii artişti, care sunt de multe ori chiar studenţii lor. Spre exemplu vor fi prezentate o serie de videoclipuri făcute de studentii de la secţia foto-video de la Academia de Arte din Bucureşti. »
Artiştii români au prin background-ul lor o atitudine critică faţă de istorie. Însă această trăsătură este una caracteristică artiştilor moderni din toata lumea – premiza unei detaşări artistice. Referirile exacte la istoria României şi la evenimentele din ’89 dau demonstraţiilor un plus de exotic.
« Generaţia de artişti prezentă la Viena are o miză critică » afirmă Ştefan Tiron. « De exemplu Vlad Nanca expune într-o vitrină din oraş obiecte de consum legate de revoluţie. În genere, revoluţia a ajuns şi ea un bun de consum. În vitrină sunt scoase la vânzare cocteiluri Molotov şi brichete marca Revolution. »