1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Bucătărie franceză, politică italiană, etică germană

17 noiembrie 2010

Bucătăria franceză a devenit parte a patrimoniului universal, sub protecţia UNESCO. De ce? Pentru că "restaurantele franţuzeşti sunt, în oraşele germane, o minoritate pe cale de dispariţie şi ca atare protejabile".

https://p.dw.com/p/QBJX
Roti de boeufImagine: picture-alliance/maxppp

Ziarul vine, însă, imediat cu o lepădare abruptă de ironie şi explică: nu este brânza franceză cea care ridică rangul culinar, ci simbolul pe care, într-o lume trăindu-şi ritmul fast al secolului 21, ritualul social al orelor lungi petrecute în discuţii în jurul unor feluri de mâncare îl reprezintă. Altfel spus: un trăiască! pentru cultura dialogului - pe care, conchide, însă, cotidianul din Osnabrück, îl stăpânesc la fel de bine şi italienii.

Care italieni trebuie să găsească o cale spre dialog la nivel înalt - căci, deocamdată, mesajele primite de Europa dinspre Roma sunt neliniştitoare. Nu economia naşte îngrijorare, ci politicienii. Eventuale alegeri anticipate ar putea aduce Italiei o guvernare ultra-populistă, notează tageszeitung, la Berlin.

Despre etică şi politică este vorba - atât în ziarul citat cât şi în acele publicaţii care, după ce au comentat realegerea Angelei Merkel în fruntea Uniunii Creştin-Democrate, rămân în spatele cortinei căzute peste congresul conservatorilor pentru a dezbate relaţia partidului cu diagnosticul embrionar pre-implant.

Trei ore şi jumătate de discuţii contradictorii argumentate pro şi contra testelor genetice - un moment astral al dialogului politic german, crede Frankfurter Rundschau, salutând absenţa polemicilor din timpul alocat discuţiilor. Dacă astfel de evenimente se repetă, democraţia parlamentară îşi poate recăpăta secvenţe din strălucirea pierdută.

Eleganţa momentului este şi subiectul comentariului din Ostthüringer Zeitung, care apare la Gera: chiar dacă opoziţia îşi profila un avantaj minor şi irelevant, nimeni nu a plusat în materie de tonalitate a discursului şi nici nu s-a recurs la retorici agresive, la eschive sau dublu standard. Dimpotrivă, scrie ziarul est-german: a fost o dezbatere complet dominată de însemnătatea subiectului.

Cât despre întrebarea propriu-zisă, Berliner Morgenpost consideră că, pentru binele cuplurilor nevoite să aleagă calea ocolită pentru a avea copii, pentru cele care au suferit deja traume în această tentativă dar nu renunţă, statul nu ar trebui să interzică diagnosticul pre-implant; căci, completează publicaţia din Berlin, este vorba despre o alternativă umană şi nu despre conceperea de "bebeluşi de designer", cu caracteristici "de catalog". Medicina chiar nu a reuşit să ajungă atât de departe.

Altfel decât la acest subiect au stat lucrurile la Bruxelles, în dezbaterea bugetului european. Şi, aceasta, scrie Tagesspiegel, pentru că unele state, cum sunt Marea Britanie sau Olanda, nu doresc o democratizare a bugetului european. Lupta pentru putere la nivel comunitar nu are nimic politic în ea ci se poartă în termeni de egoism.

Marea Britanie apare, însă, în presa de astăzi şi cu veşti bune. Sau, cel puţin, frumoase. Căsătoria anunţată de prinţul William îl plasează, în ochii bunicii sale şi a poporului, în postura de respectabil candidat la succesiunea tronului: o poveste lungă de dragoste cu "plictisitoarea" sa iubită, una şi aceeaşi de atâta vreme, punctează Westdeutsche Allgemeine Zeitung. Dar: dacă tot avem poveşti cu tronuri, de ce neapărat băieţi cuminţi, ofiţeri de aviaţie? Scuze, William, se strică toată distracţia. Îl vrem pe Charles!

Facebook

nu putea lipsi din lista de comentarii ale zilei şi ne oprim citând din Westdeutsche Zeitung: cei circa două miliarde de internauţi care nu folosesc reţeaua de socializare au diverse argumente, între care foamea de informaţii private ale platformei lui Mark Zuckerberg.

Autor: ag/cs
Redactor: Robert Schwartz