1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Bruxellesul propune Moldovei un Acord de asociere trunchiat

Noua putere politică de la Chişinău anulează din mers deciziile fostei guvernări comuniste care au împiedicat apropierea Republicii Moldova de UE.

default

Premierul Vlad Filat, unul din actorii de frunte ai noii administraţii de la Chişinău

Imediat după instalarea noului Guvern liberal-democrat la Chişinău, partenerii şi creditorii externi ai Republicii Moldova au sărit în ajutor, pentru a salva această ţară lăsată de fosta guvernare comunistă în prag de faliment.

Deşi s-ar părea că, după ultimele alegeri parlamentare, la Chişinău s-a ivit un moment politic prielnic pentru a atrage rapid Moldova foarte aproape de UE, perspectiva oferită de Bruxelles acestei ţări este una rezervată. Uniunea Europeană a acceptat demararea negocierilor în vederea semnării unui Acord de asociere cu Republica Moldova până la sfârşitul acestui an, dar Bruxellesul propune Chişinăului un proiect trunchiat al acestui acord – diferit de cel semnat de celelalte ţări europene.

Mai exact, în cadrul acestui Acord nu se va semna un document politic ce ar deschide calea spre integrarea europeană a Moldovei. Proiectul propus de Bruxelles doar recunoaşte aspiraţiile europene ale Moldovei şi oferă anumite beneficii economice.

Experţii spun că prin parametrii săi, viitorul Acord de asociere se încadrează în limitele Politicii Europene de Vecinătate. Premierul moldovean Vlad Filat a menţionat că noul acord, care va înlocui Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, care a expirat în februarie 2008, va avea trei componente de bază: cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean, liberalizarea regimului de vize şi crearea unei zone de liber schimb între UE şi Republica Moldova.

Concomitent cu începerea negocierilor cu Bruxellesul, noua putere politică de la Chişinău anulează una câte una deciziile fostei guvernări care au deranjat UE.

Regimul de vize impus românilor de vechea guvernare comunistă a fost anulat chiar în ziua intrării în funcţiune a noului Guvern. Relaţiile Moldovei cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au fost dezgheţate în aceeaşi zi. Marţi, noua majoritate liberal-democrată din Parlamentul de la Chişinău a parafat Convenţia privind micul trafic la frontiera cu România.

Documentul oferă o serie de facilităţi cetăţenilor moldoveni care locuiesc la graniţa cu România . Moldovenii domiciliaţi în raza de 50 de kilometri de la frontiera cu România vor putea călători fără viză în ţara vecină şi vor putea desfăşura acolo activităţi comercial-economice.

Vechea guvernare comunistă de la Chişinău condiţionase aprobarea acestei Convenţii de semnarea controversatului Acord de frontieră dintre România şi Republica Moldova. Acum, Convenţia privind micul trafic la frontieră va intra în vigoare în momentul în care la Bucureşti va fi instaurat un nou guvern .

Tot marţi, autorităţile Republicii Moldova şi-au dat acordul pentru deschiderea a două consulate româneşti la Cahul şi la Bălţi. În anul 2007 şi guvernarea comunistă îşi dăduse acordul pentru deschiderea celor două consulate, dar ulterior şi-a schimbat poziţia.

Aceasta a dus la tensionarea la maximum a relaţiilor politice pe axa Bucureşti - Chişinău. În 2008, Chişinăul a cerut, în contrapartidă - pentru un Consulat la Cahul, deschiderea unui Consulat moldovean la Iaşi, iar pentru cel din Bălţi a unuia similar la Constanţa.

Noua guvernare de la Chişinău consideră inutil un consulat al Moldovei la Constanţa, dar insistă asupra deschiderii unei secţii consulare a Moldovei la Iaşi.

Premierul moldovean, Vlad Filat, s-a întâlnit săptămâna aceasta la Chişinău cu reprezentantul special pentru Europa de Est şi Asia Centrală din cadrul Ministerului german al Afacerilor Externe, Hans-Dieter Lucas.

Potrivit diplomatului german, „Bundestagul apreciază schimbările care au loc în Republica Moldova”. (…) “La Berlin, - a spus el, - predomină convingerea că reformele democratice iniţiate de noua guvernare de la Chişinău merită a fi susţinute. În acest sens, Germania este dispusă să acorde tot suportul necesar”, a conchis Hans-Dieter Lucas.

Autor: Vitalie Călugăreanu
Redactor: Medana Weident