1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Bruxelles-ul e pentru mulţi români foarte departe

Vizita cancelarei Angela Merkel în SUA, situaţia din Ucraina şi politica occidentului faţă de Rusia sunt principalele subiecte abordate astăzi în presa germană. Die Welt consacră un amplu articol evoluţiilor din România

Divergenţele de opinie existente între Berlin şi Washington, de pildă pe marginea scandalului NSA şi a refuzului de a da curs solicitărilor Republicii Federale de a se încheia un acord 'No-Spy', "nu înseamnă că parteneriatul dintre SUA şi Germania nu rămâne la fel de strâns" - notează pe prima sa pagină astăzi Frankfurter Allgemeine Zeitung sub titlul "Prieteni şi prieteni".

"Datorită puterii sale economice şi poziţiei sale politice, Germania, care se află în fruntea Europei, se bucură de respect în SUA, ca nicioadată sau aşa cum nu s-a mai întâmplat de multă vreme. Acest respect atrage după sine şi mari aşteptări: Germania ar trebui să soluţioneze problemele Europei, să liniştească o regiune vecină, care ameninţă să se cufunde în haos, şi să-şi asume rolul de lider şi răspunderea ce o implică acest rol."

Cotidianul supraregional german vorbeşte şi de poziţia inflexibilă manifestată de Washington în contextul scandalului NSA, care a dăunat "credibilităţii SUA". "Preşedintele Obama pare a nu fi priceput cât de mare e pierderea de încredere şi ce consecinţe are aceasta pentru raporturile germano-americane".

În centrul vizitei de lucru de două zile pe care a început-o joi cancelara Angela Merkel la Washington s-a aflat politica vestului faţă de Moscova, pe fundalul crizei din Ucraina. Semnatarul articolului atrage atenţia că şi în această chestiune "Germania joacă un rol cheie" în cadrul alianţei occidentale.

Tot pe pagina de debut a FAZ, aflăm detalii despre convorbirea purtată de şefa guvernului de la Berlin cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, înaintea plecării ei spre Washington. Merkel i-a cerut lui Putin să facă uz de puterea sa de influenţă şi să se implice în eliberarea ostatecilor OSCE aflaţi în mâinile separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei. Angela Merkel a solicitat Rusiei să ţină cont de "răspunderea pe care o poartă ca membru al OSCE".

"Misiunea dificilă a Angelei Merkel la Washington" titrează pe prima sa pagină astăzi Die Welt. Pe de o parte, guvernul de la Berlin critică în termeni duri supravegherea excesivă de către Agenţia Naţională americană de Securitate, NSA, văzându-se confruntat cu un refuz când cere SUA mai multă transparenţă la acest capitol, pe de altă parte se doreşte găsirea unui numitor comun cu Washingtonul demonstrând forţă în politica faţă de Moscova.

Într-un comentariu la aceeaşi temă, cotidianul berlinez notează: "Noua criză est-vest poate scinda şi slăbi ca atare alianţa occidentală. Dar în acelaşi timp poate şi revigora alianţa, care dă semne de oboseală. Cum vor evolua lucrurile se va decide în aceste zile, mai ales pe axa Washington - Berlin".

În paginile Frankfurter Allgemeine Zeitung, preşedintele director general al Deutsche Welle, Peter Limbourg face un apel la respectarea libertăţii presei, în contextul criticilor venite din partea Moscovei faţă de modul în care presa germană oglindeşte evoluţiile din Ucraina. Ambasadorul Moscovei la Berlin s-a plâns că ziariştii germani dau dovadă de "ură faţă de Rusia". "Atunci când asupra mediilor independente, pilon de bază al ordinii democratice, se exercită presiuni, dispare orice înţelegere. De îndată ce într-o ţară principiile fundamentale privind libertatea presei şi de opinie sunt încălcate, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. În cazul de faţă cu privire la Rusia şi Putin" - citim în FAZ.

Die Welt dedică astăzi un amplu articol situaţiei din România sub titlul semnificativ "Bruxelles-ul e pentru mulţi români foarte departe".

"UE oferă multe şanse fermierilor români, dar luptele politice interne de la Bucureşti blochează ajutoarele. Ţara răsăriteană stagnează", explică Die Welt. Citat este, între aţii, Sven-Joachim Irmer, şeful biroului Fundaţiei Konrad-Adenauer din Bucureşti, care apreciază că România "s-a împotmolit în plin proces de transformare". Cititorii germani află că România n-a folosit decât într-o extrem de mică măsură fondurile puse la dispoziţie până acum de Bruxelles şi că ar putea beneficia, pentru dezvoltarea sectorului agrar, de 19 miliarde de euro până în 2020.

"În ciuda unor progrese economice, viaţa de zi cu zi a românilor e marcată de corupţie, un sistem sanitar defectuos, lipsa unei infrastructuri dezvoltate, de un şomaj ridicat, exodul forţei calificate de muncă şi de un guvern instabil". Ziarul berlinez mai vorbeşte şi de interesul scăzut al românilor pentru alegerile europene de la 25 mai şi, în context, despre deziluziile multora faţă de UE. Chiar şi o serie de tineri intervievaţi (Die Welt publică şi o fotogalerie cu detalii pe pagina sa de internet www.welt.de) admit că au profitat de pe urma programului de studiu european Erasmus, dar sunt nemulţumiţi de unele norme rigide stabilite de Bruxelles. De pildă vizând industria alimentară, ceea ce îi afectează pe micii producători.