Brok: "Dorim să ne reafirmăm poziţia politică"

Deutsche Welle: Domnule Brok, vă deplasaţi la Moscova pentru convorbiri. Pe cine veţi întâlni acolo?

Elmar Brok: Vom discuta cu opoziţia şi cu organizaţiile non-guvernamentale. Am lansat invitaţia de a supune dezbaterii problema Ucrainei, a Siriei, precum şi alte chestiuni cu reprezentanţii Comisiei pentru Afaceri Externe din Duma - punctul de plecare al delegaţiei noastre în Rusia.

De ce această călătorie tocmai acum?

Aşa s-a întâmplat. Cel mai important obiectiv al vizitei în Rusia este dorinţa noastră de a ne reafirma poziţia politică în conflictul ucrainean, accelerarea implementării acordului de la Minsk cât şi poziţia noastră în lupta contra "Statului Islamic".

Cu siguranţă veţi aborda şi chestiunea sancţiunilor impuse Rusiei. Sunteţi pentru prelungirea acestora în actuala formă?

Da. Părerea mea este că ar trebui să ne menţinem poziţia. Odată cu implementarea acordului de la Minsk, sancţiunile vor fi ridicate.

Pe marginea acestui subiect există deja discuţii şi vor exista discuţii şi-n Consiliul European. Italia a pus problema pe tapet. De ce?

Guvernul italian nu a dorit o soluţionare pe cale diplomatică, ci una decisă de către liderii politici. Din câte am auzit, hotărârea ar fi fost luată în prealabil, anume că ridicarea sancţiunilor să fie condiţionate de implementarea acordului de la Minsk.

Aţi amintit de anihilarea organizaţiei "Statul Islamic". Este nevoie de Rusia, ca partener. N-ar fi timpul să i se facă Rusiei concesii?

Nu se poate lichida o încălcare a dreptului internaţional printr-o altă încălcare a acestui drept. De aceea trebuie să facem o deosebire. La fel s-a procedat şi-n cazul negocierilor cu Iranul, când Rusia a jucat un rol constructiv. Rusia are un interes cel puţin la fel de mare ca al nostru în anihilarea miliţiilor SI. Constat voinţa Rusiei de a acţiona în regiunile aflate sub influenţa organizaţiei, dar mă întreb şi ce este cu republicile musulmane din Confederaţie în care vlăstarii SI au apărut deja. Cred că Rusia ar trebui să-şi facă griji din pricina organizaţiei chiar mai mult ca noi.

Lupta privind combaterea SI nu e deloc lipsită de obstacole. Ruşii au probleme cu Turcia din cauza recentului incident în care a fost doborât un avion al armatei ruse. Probleme mai sunt şi cu Irakul, pe fondul dezacordurilor legate de mişcarea trupelor. Cum vedeţi dumneavoastră rolul Rusiei?

Comunitatea internaţională ar trebui să ajungă la un acord. Se pare că toată lumea recunoaşte în SI, principalul adversar. Toate celelalte aspecte - ce se va întâmpla cu Assad, stabilirea unei relaţii echilibrate între şiiţii şi suniţii din Irak, lupta pentru supremaţie în regiune dusă de Iran şi Arabia Saudită, rolul ambiguu al Turciei - vor trebui negociate.

Conflictul ucrainean. Până la finele anului ar trebui implementat acordul de la Minsk care prevede un armistiţiu de durată şi găsirea unei soluţii politice. Nu se va întâmpla aşa. Care ar fi perspectiva?

Reprezentanţii Germaniei, Franţei, Rusiei şi Ucrainei s-au înţeles să prelungească procesul de la Minsk. Astfel s-a câştigat un pic de timp. Schimburile de focuri nu mai au loc atât de frecvent. Zona de conflict nu s-a extins. Acestea sunt primele succese. Însă momentul decisiv va fi cel în care acolo vor avea loc alegeri libere, iar Ucraina îşi va recăpăta controlul asupra graniţelor sale. Or, lucrul acesta este posibil numai cu aportul Rusiei. Tocmai de aceea va trebui să continuăm negocierile.

În opinia dumneavoastră, cine este vinovat de întârzierea implementării acordului de la Minsk?

Decisivă a fost susţinerea separatiştilor de către Rusia, faptul că trupele ruse de acolo se poartă cum se poartă şi faptul că, în regiune, livrările de arme au continuat. Dar e clar că ambele părţi trebuie să schimbe ceva. Adică şi Ucraina ar trebui să facă progrese în procesul de modificare a Constituţiei şi de descentralizare.

În prezent, ucrainenii au impus un fel de blocadă peninsulei Crimeea. Din Ucraina se livrează puţin curent electric, apă şi mărfuri.

De fapt, până acum, Ucraina a fost destul de rezonabilă. Bombardamentele au cauzat distrugeri în peninsulă. Acum se reconstruieşte infrastructura de aprovizionare cu apă şi curent. Guvernul de la Kiev nu mai vrea noi tensiuni acolo.

Începând din 2012 Elmar Brok este preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European. Un interviu realizat pentru Deutsche Welle de Bernd Riegert.