1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

Brexit: Frontiera irlandeză e mărul discordiei

După o discuție de mai multe ore, Theresa May și Jean-Claude Juncker nu au reușit să ajungă la niciun compromis. Problema Irlandei ar putea crea un precedent periculos.

La Bruxelles, săptămâna a început într-o atmosferă optimistă. În negocierile privind Brexitul, guvernul de la Londra părea dispus să accepte niște solicitări importante din partea UE. Speranțele s-au spulberat însă când președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și șefa de guvern a Marii Britanii, Theresa May, s-au prezentat în fața jurnaliștilor după un "prânz" care a durat mai multe ore. Relația sa cu May e "excelentă", a subliniat Juncker, despre care se spune că nu se înțelege cu șefa de guvern de la Londra, "dar e o negociatoare dură". În pofida tuturor eforturilor nu s-a putut ajunge la un acord, chiar dacă există deja un consens în mai multe domenii. Juncker a adăugat că discuțiile vor continua în această săptămână, nu e vorba de un insucces, ci de începutul ultimei runde de negocieri.    

Ce s-a întâmplat? Cum s-a transformat totul atât de rapid din "am reușit" în "din nou nimic"? Mărul discordiei a fost viitoarea frontieră UE din Irlanda după Brexit, o problemă care a ajuns în centrul atenției de abia în ultimele săptămâni. Guvernul de la Dublin, conștient de poziția sa puternică în aceste momente, a cerut o declarație cu caracter obligatoriu privind evitarea unui regim dur de frontieră între Republica Irlanda și Irlanda de Nord. Vinerea trecută, președintele Consiliului Europei, Donald Tusk, i-a acordat guvernului de la Dublin o poziție de lider în această problemă: "Nimic nu se decide fără Irlanda."

Începând cu sfârșitul săptămânii trecute, la Bruxelles circula o propunere care urma să rezolve divergențele dintre cele două părți. Se pare că partea britanică a fost, inițial, de acord. Propunerea de compromis prevedea să nu existe aproape deloc diferențe între Irlanda și Irlanda de Nord, pentru a le permite acestora, de pildă, să facă schimb de curent electric, să-și trateze pacienții și să-și fabrice produsele la fel ca înainte de Brexit.

Harta provinciilor irlandeze

Cele patru provincii ale Irlandei: După Brexit, frontiera UE ar trece prin provincia Ulster, despărțind Irlanda de Nord (care face parte din Regatul Unit) de Irlanda

Primul semn că lucrurile nu merg prea bine în spatele culiselor a fost amânarea repetată a declarației de presă din partea premierului irlandez, care intenționa să anunțe succesul în negocieri în emisiunile de știri TV. Într-un târziu a spus că e "surprins și dezamăgit" de noul eșec al discuțiilor. Din Comisia Europeană s-a auzit mai târziu că politicienii europeni se simt năuciți de această evoluție. Când s-a aflat că Arlene Foster de la partidul unionist nord-irlandez DUP a vorbit la telefon cu Theresa May luni după-amiază, părea clar cine a împiedicat compromisul în ultimul moment.

Foster a declarat la Londra că nu va accepta sub nici o formă să existe diferențe de legislație între Marea Britanie și Irlanda de Nord. Poziția ei se află la polul opus față de ceea ce negociaseră UE și Londra ca soluție pentru problema irlandeză.

May are nevoie de colaborarea cu DUP, cele zece voturi ale acestui partid îi asigură majoritatea în Camera Comunelor. Maratonul de voturi din parlament privind așa-numita lege a Brexitului nu-i permite să mizeze pe un guvern minoritar.

Declarațiile șefei de guvern a Scoției, Nicola Sturgeon, și ale primarului Londrei, Sadiq Kahn, au arătat cât de periculoasă e problema irlandeză: Nici Scoția, nici Londra nu au votat pentru Brexit, au argumentat amândoi. Dacă Irlanda de Nord va beneficia de reguli speciale, și Scoția și Londra vor ceva asemănător. Aceste dezbateri ar putea să ducă la destrămarea Regatului Unit și să pericliteze guvernul Theresei May.

Multă vreme, banii păreau să fie aspectul cel mai dificil al negocierilor privind Brexitul. De abia săptămâna trecută au venit semnale din Londra că partea britanică acceptă solicitările financiare din partea UE și va transfera într-o perioadă mai lungă între 50 și 60 de miliarde de euro în vistieriile europene. S-a ajuns și la un compromis care să protejeze drepturile cetățenilor UE care locuiesc în Marea Britanie, în timp ce controlul juridic părea în continuare un aspect controversat, din moment ce Londra respinge influența Curții Europene de Justiție după Brexit. Dar și aici s-a găsit o formulă de compromis, potrivit căreia tribunalele britanice să țină cont de deciziile Curții Europene de Justiție în procesele privind drepturile cetățenești.

În final, problema irlandeză s-a dovedit a fi cea mai spinoasă. Negociatorii-șefi se confruntă cu o dilemă. Ori Irlanda și Irlanda de Nord vor fi tratate ca o singură entitate și viața va continua ca până acum în mod pașnic, ori va exista o frontieră bine păzită care va tăia insula irlandeză în două.  

Dacă formula de compromis nu e digerabilă pentru unioniștii de la DUP, se pune întrebarea ce soluție ar mai rămâne. Ori părăsesc unioniștii guvernul de la Londra, ori trebuie recunoscut că nu există un răspuns. Vineri, ambasadorii din statele UE se vor întruni la Bruxelles pentru a se pregăti pentru summit. Rămâne tot mai puțin timp pentru un compromis și pentru intrarea în faza a doua a negocierilor privind Brexitul.

Autoare: Barbara Wesel (das)

Vă mai recomandăm