Brexit: Est-europenii au emoţii

După extinderea Uniunii Europene în est, Marea Britanie a fost una dintre primele state membre vechi care şi-au deschis piaţa muncii pentru noii cetăţeni europeni. În ultimii ani, pe insulă s-au stabilit din ce în ce mai mulţi est-europeni cu studii superioare sau bine calificaţi. În prezent, în Marea Britanie trăiesc aproape un milion de polonezi şi aproximativ 200.000 de români şi bulgari.

"Ne temem că, în cazul unui Brexit, dreptul muncitorilor polonezi la liberă circulaţie va fi îngrădit. Probabil unora li se va cere să părăsească ţara", afirmă europarlamentarul Dariusz Rosati, fost ministru de Externe al Poloniei. În orice caz, dacă tabăra susţinătorilor Brexit va câştiga în urma referendumului din 23 iunie, statutul est-europenilor în Anglia n-ar mai fi bine definit.

În schimb, eurodeputatul bulgar Andrei Kovacev dă asigurări că muncitorii şi studenţii din alte state UE, deja aflaţi în Anglia, nu vor avea de suferit în cazul ieşirii ţării din comunitate. Însă pentru cei care intenţionează să se mute pe insulă situaţia va fi diferită.

De aceeaşi părere este şi europarlamentarul grec Militiadis Kyrkos. Pentru greci, Brexitul ar fi cea mai proastă veste din vara aceasta. De la debutul crizei până în prezent, cel puţin 41.000 de greci s-au mutat în Marea Britanie. Şi numărul celor care îşi încearcă norocul în Regat este în continuă creştere. În plus, Anglia se află în topul preferinţelor grecilor care urmăresc să frecventeze o universitate.

Un partener important

Făcând abstracţie de universităţi sau de o piaţă a muncii atrăgătoare, Marea Britanie reprezintă pentru est-europeni şi un important partener politic la Bruxelles. Mai ales polonezii întreţin relaţii strânse cu Regatul Unit.

Nu în ultimul rând, spre deosebire de francezi sau de europenii din sudul continentului, cei din est şi britanicii au aceeaşi viziune asupra dinamicii economice, consideră Dariusz Rosati.

Însă economia nu este totul. Mai ales în politica de securitate Londra joacă un rol special, iar est-europenilor le-ar lipsi acest partener în cazul renunţării la UE. Fără britanici, politica europeană în domeniul apărării ar fi la fel de greu de imaginat ca o comunitate monetară fără germani. Marea Britanie este ţara membră care contribuie cu cele mai mari sume pentru apărare în UE, chiar şi înaintea Franţei. "Pe fondul ameninţărilor din est şi al imprevizibilităţii Rusiei, Brexit-ul ar slăbi UE", afirmă fostul ministru de Externe polonez Dariusz Rosati.

Urmează Grexit?

Printre efectele secundare ale unui eventual Brexit s-ar putea număra şi dorinţa altor ţări de a urma exemplul Marii Britanii, "dacă vom lăsa politica europeană pe mâna populiştilor", susţine eurodeputatul bulgar Andrei Kovacev.

Ar putea fi, oare, cazul Greciei? În fond, grecii au trecut deja prin experienţa unui referendum privind politica europeană a premierului Alexis Tsipras. În opinia europarlamentarului Militiadis Kyrkos, pentru viitorul Europei cel mai greu test va fi Franţa, nu Grecia, dacă Marine Le Pen va învinge la alegerile prezidenţiale din 2017.

La referendumul din Marea Britanie plănuit peste scurtă vreme se va impune însă raţiunea - susţin cunoscătorii. Comunitatea celor 28 va rămâne a celor 28. Nu în ultimul rând fiindcă toate argumentele de natură economică vorbesc în favoarea menţinerii ţării în comunitate.