Brazilia fără clişee | Societate şi cultură | DW | 10.10.2013
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Brazilia fără clişee

Cel mai mare stat latino-american la cel mai mare tîrg de carte din lume:până pe 13 octombrie Brazilia ţine capul de afiş la Frankfurt.

Luxuriantele păduri tropicale, freneticul carnaval, hipnotizanta samba, celebra plajă Ipamena, cărţile lui Paulo Coelho, prizate de publicul larg, nu foarte luate în seamă de criticii literari, interminabilele telenovele - lista clişeelor pe care Brazilia le-a exportat în lume, rămîne deschisă.

Cu minime excepţii, în inventarul articolelor de export ale ţării, literatura a deţinut un loc modest. Nu din pricina inexistenţei multor autori talentaţi, cît a interesului sporit al cititorilor autohtoni faţă de literatura străină. Dar indiscutabil şi din cauza unor erori ale politicii culturale.

Invitarea Braziliei la Frankfurt pe Main ca oaspete de onoare al Tîrgului Internaţional de Carte trece drept un moment de cotitură în politica culturală şi editorială. Este drept că Paulo Coelho, care nici de glorie, nici de bani nu duce lipsă, s-a decis să boicoteze evenimentul. Într-un interivu acordat cotidianului DIE WELT, autorul, cu peste 150 de milioane de cărţi vîndute în întreaga lume, declara că nu i-a fost uşor să ia această decizie, devreme ce demult şi-a dorit să participe la Tîrgul de la Frankfurt, mult mai inovativ, mai favorabil evoluţiilor de ultimă oră în procesul de tranziţie de la cultura cărţii tipărite pe hîrtie la cea digitală, decît bunăoară salonul de carte de la Geneva sau cel de la Paris. Coelho nu este de acord cu modul în care Brazilia îşi expune literatura la Frankfurt. El nu vrea să se erijeze în postura unui Robin Hood, a unui Zorro şi nici a lui Lone Ranger, dar nici nu poate accepta să facă parte dintr-o delegaţie oficială de autori dintre care majoritatea îi sunt necunoscuţi, în timp ce mulţi scriitori profesionişti nu au fost invitaţi. Din spusele scriitorului rezultă, în cele din urmă, că refuzul său de a se deplasa la Frankfurt pe Main este şi o formă de protest faţă de politica unui guvern pe care iniţial l-a sprijinit şi simpatizat şi care nu doar lui ci şi majorităţii populaţiei ţării, i-a produs o profundă dezamăgire. Protestele sociale care nu contenesc în Brazilia, ar fi şi ele expresia acestei deziluzionări, chiar în domeniul politicii culturale.

In discursul oficial, intenţia guvernului ţării este de a aloca, pînă în 2020, 35 de milioane de dolari în promovarea internaţională a literaturii autohtone.

Pentru apariţia Braziliei ca prim solistă pe scena cărţii, la Frankfurt, guvernul a oferit 6 milioane de euro. Programul prestaţiilor literare şi culturale ale ţării în zilele Tîrgului de Carte dar şi după aceea constituie debutul unei campanii de durată, rezultă din declaraţiile oficialilor brazilieni.

De altfel, nu este pntru întîia poară că ţara este invitată la Tîrgul de Carte din metropola de pe Main. In 1994, cu aproape 20 de ani în urmă, literatura braziliană sosea la Frankfurt cu autori mai degrabă clasici. Acum, preferaţi au fost scriitorii excentrici, inovativi, cosmopoliţi, globalizaţi.

Curatorul brazilian al Tîrgului de la Frankfurt, Antonio Mantinelli, a reiterat decizia programatică de a renunţa la clişeele exotice, în favoarea autenticităţii şi originalităţii. 20 de scriitori îşi vor prezenta personal opera, la Frankfurt iar pînă la finele acestui an alţi 92 se vor afla într-un turneu literar în Germania.

Din experienţa precedentei prezenţe a Braziliei la Frankfurt, responsabilii par a fi tras învăţămintele de rigoare. Pentru a exporta literatură, este nevoie de excelenţi traducători. Prin urmare, doar în ultimii doi ani au fost acordate 311 burse de traducere. Pe piaţa de carte din Germania s-au putut astfel impune cărţile mai tuturor autorilor importanţi ai Braziliei.