1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Bovarismul conservator

Alegerile prezidenţiale din Polonia au fost trăite la Bucureşti ca o înfruntare similară aceleia dintre partidul Preşedintelui Traian Băsescu şi Partidul Naţional Liberal.

default

Noul preşedinte al Poloniei, Bronislaw Komorowski

Democrat liberalii au aspirat în ultimii ani să se identifice cu anticomunismul profesat de fraţii Kaczyński, iar prin opunere, Partidul Naţional Liberal s-a simţit dator să simpatizeze cu liberalii lui Donald Tusk şi Bronisław Komorowski. După victoria celui din urmă la recentele alegeri prezidenţiale din Polonia, militanţii PNL au salutat victoria liberalilor cu care se consideră înrudiţi ca doctrină şi politici publice. Recentele alegeri poloneze au fost aşadar trăite şi ca o proiecţie a marii înfruntări dintre partidele dreptei din România.

În realitate însă asemănările sînt mai puţine, poate, decît deosebirile. În primul rînd naţional-liberalii ignoră (în aparenţă cel puţin) că partidul lui Bronisław Komorowski („Platforma civică“)este afiliat la PPE unde se găsesc şi deputaţii democrat liberali. Dar nici simpatia deputaţilor băsescieni faţă de conservatorii lui Jarosław Kaczyński nu pare mai îndreptăţită din moment ce acest partid este afiliat grupului eurosceptic din care fac parte conservatorii britanici şi cehii din partidul lui Vaclav Klaus. Or, eurosceptici nu există în politica românească din motive care ţin de însăşi situarea istorică a României şi de urgenţele sale sociale. Singurul eurosceptic din grupul popular românesc (Traian Ungureanu) s-a văzut nevoit de altfel, în ambianţa de la Strasbourg, (dar şi din propriul partid) să-şi reprime cu grijă vechile sale idiosincraziii anti-europene.

Traian Băsescu era, în realitate, lipsit de motivaţia morală a fraţilor Kaczyński

Un izvor real al acestei distribuţii empatice există totuşi. Nucleul dur al PDL, băsescienii după cum singuri se intitulează, anticomunişti şi justiţiari, cel puţin la nivelul discursului, au aspirat mereu în sinea lor să facă parte dintr-un partid radical şi îndrăzneţ pe măsura Partidului Lege şi Dreptate al fraţilor Kaczyński care a propus o reformă a statului bazată pe lustraţie şi pe lupta împotriva corupţiei, pe eliminarea privilegiilor elitei post-comuniste, ca şi o politică de apropiere faţă de SUA de natură să-i garanteze independenţa în raporturile cu Rusia, dar şi cu Germania.

Preşedintele Traian Băsescu a lansat el însuşi la ultimile alegeri prezidenţiale proiectul unei „reforme a statului“, vorbind despre lustraţie şi despre eliminarea privilegiilor. Proiectul său s-a dovedit însă o pastişă nereuşită. Lustraţia venea prea tîrziu ca să mai producă efecte notabile, pensiile foştilor securişti rămîneau neatinse, iar „privilegiile“ par şi astăzi prea versatile ca să fie captate într-un proiect de lege. Preşedintele Traian Băsescu era, în realitate, lipsit de motivaţia morală profundă a fraţilor Kaczyński, a căror familie suferise direct şi fără concesii persecuţia regimului comunist. Prin comparaţie, conservatorismul anticomunist al preşedintelui Traian Băsescu pare neconcludent şi veleitar.

Liberalii din România nu se pot lăuda cu o politică economică de tipul celei purtate de Donald Tusk

Totuşi o ambiţie există, la fel cum există şi la liberali, cu care în vremuri mai liniştite ar fi împărţit simpatia faţă de fraţii Kaczyński

În sfîrşit naţional liberalii care îl felicită astăzi pe Bronisław Komorowski nu se pot nici ei lăuda cu o politică economică de tipul aceleia purtate de liberalii lui Donald Tusk, care i-a ferit pe polonezi de efectele dramatice ale crizei. În timp ce mai toate ţările din estul Europei se cufundau în recesiune, Polonia înregistra creştere economică.

Aşadar, diferenţele par mai însemnate decît asemănările, dar simpatiile rămîn de netăgăduit şi ele sînt în felul lor definitorii, cel puţin ca bovarisme.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Alexandra Sora

Vă mai recomandăm