1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Bolile justiţiei şi bolile inculpaţilor

Funcţionarea defectuoasă a Justiţiei ne-a pus cele mai multe beţe-n roate atît în diminuarea corupţiei şi a marilor fraude, cît şi în integrarea reală în Uniunea Europeană.

default

Dependenţa Justiţiei de puterea politică este o realitate încă din 1990. De altfel, în primii ani după înlăturarea comunismului, magistraţii nu au făcut decît să aibă aceeaşi conduită pe care au avut-o şi în regimul comunist, anume să primească ordine de la reprezentanţii puterii politice şi să le execute.

În timp, realitatea din sistemul juridic a început să se complice, odată cu apariţia marilor îmbogăţiţi ai tranziţiei prin mijloace ilegale. Pentru că nu toţi rechinii care au devalizat în primul rînd averea statului se bucurau de protecţie politică, mulţi dintre magistraţi s-au văzut în situaţia de a alege între executarea ordinului politic şi mita consistentă oferită de cei aflaţi sub urmărire penală.

Aşa au luat amploare şi carierismul şi corupţia în sistemul judiciar românesc. Fără a generaliza, unii magistraţi au ales carierismul sprijinit politic, pe cînd alţii au preferat să se îmbogăţească prin dosirea de dosare penale ani de-a rîndul sau prin binecunoscutul NUP, în cazul procurorilor. În cazul judecătorilor, este bine ştiut că o serie de procese au durat şapte-opt ani de zile, sau chiar mai mult, pînă la prescrierea infracţiunii, datorită termenelor foarte lungi pe care le dădeau instanţele de judecată.

Anchetele şi procesele unor oameni politici, printre care parlamentari şi miniştri, au beneficiat în plus de umbrela imunităţii parlamentare. Chiar şi după ce acest privilegiu a fost restrîns, nici unul din politicienii importanţi ale căror nume se află în catalogul instanţelor de judecată nu şi-a încheiat afacerile cu justiţia. Şi la politicieni, procesele durează ani de zile, din cauza termenelor lungi hotărîte de instanţele de judecată, dar şi datorită numeroaselor chichiţe avocăţeşti care conduc la formula miraculoasă numită "lipsă de procedură".

Un avocat bun în România este de regulă acel avocat bine relaţionat în sistem, provenind de cele mai multe ori din procuratură. El are informaţii de la procurorul de caz, direct sau indirect, îi cunoaşte pe judecători, le ştie slăbiciunile lumeşti. De aceea avocatul nostru poate să determine, pentru clientul său, miraculoasa formulă a "lipsei de procedură."

Aş vrea în continuare să mă refer la un aspect care, dacă în cele mai multe cazuri nu ar fi de fapt o insultă la adresa justiţiei, ar trebui să ne pună pe gînduri. Tot mai mulţi inculpaţi "cu greutate", tot mai mulţi rechini ai zilelor noastre sînt bolnavi. Dar nu acuză vreo gripă sau vreo indigestie, ci boli foarte grave, care, spun avocaţii lor, nu pot fi tratate decît în străinătate.

Cînd se apropie data procesului, inculpatul nostru tocmai atunci se internează în spital. La următoarea dată la care inculpatul trebuie să se prezinte în faţa instanţei de judecată, lucrurile se repetă. Nu este doar cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, îmbolnăvirea subită a inculpaţilor şi internarea lor în spital a devenit un fenomen de amploare în ultimul timp.

După părerea mea, aplicarea Micii reforme în Justiţie începe să cam sperie. Şi pe marii infractori, dar şi pe liderii politici din opoziţie, care îl acuză pe preşedintele Băsescu de regim dictatorial.

Autor: George Arun
Redactor: Robert Schwartz