1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Boli şi bolnavi

"Cât de bolnav este, de fapt, Ratko Mladici?" - se întreabă ziarul austriac Die Presse precum şi varii editorialişti occidentali în ziua primei confruntări a acestuia cu judecătorii săi internaţionali de la Haga.

default

Virusul EHEC în Germania

Ziarele reiau afirmaţiile avocatului său, Milos Saljici, potrivit cărora Mladici ar suferi de cancer limfatic, afirmaţie respinsă categoric de autorităţile de la Belgrad, care subliniază că diagnoza prezentată de apărătorul prezumtivului criminal de război este un fals. Avocatul susţinuse anterior că fostul comandant al trupelor sârbeşti din Bosnia ar fi "dement", mai relevă Die Presse.

Ziarul descrie în amănunt drepturile şi programul inculpatului, căruia i se va permite „să se plimbe liber în partea internaţională a închisorii din Scheveningen, eventual chiar să se întâlnească şi cu fostul său şef civil, Karadjici, dacă judecătorii îi vor da voie s-o facă. În plus, Mladici va putea să picteze, să gătească, să cânte, să joace şah şi, evident, să citească cele 1000 de pagini pe care se întind capetele de acuzare împotriva sârbului învinuit de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii. O echipă de psihologi va avea grijă de el întrucât deţinuţii înclină să alunece în depresii. În plus va avea la orice oră din zi şi din noapte dreptul de a recurge la susţinerea unui preot ortodox."

Frankfurter Allgemeine Zeitung cere tragerea la răspundere a celor care l-au ajutat pe general să scape de pedeapsă timp de 16 ani, oferindu-i lui Mladici sprijinul necesar spre a se sustrage capturii şi extrădării.

Cotidianul publică şi un amplu interviu cu preşedintele Serbiei, Boris Tadici, care afirmă că autorităţile de la Belgrad n-ar avea nimic de ascuns.

Acelaşi ziar relevă că bacteria ultra-periculoasă care a declanşat enterohemoragii fatale, ucigând în Germania cel puţin 17 persoane, continuă să se extindă, că savanţii au reuşit să-i decripteze codul genetic dar n-au izbutit să găsească sursa contaminărilor.

Potrivit ziarului, maladia se răspândeşte în special în nordul Germaniei, la Hamburg situaţia fiind dramatică. Cotidianul din Frankfurt se opreşte, ca şi alţi observatori, şi asupra criticilor spaniole la adresa erorilor de apreciere ale oficialilor germani, care se grăbiseră iniţial să acuze castraveţii spanioli de a fi fost purtătorii de germeni fatali.

În ziar citim: „În doar câteva zile, o naţiune eminamente sănătoasă, precum cea germană, s-a transformat într-o zonă de criză…Totul a ieşit însă anapoda….Acuzele la adresa castraveţilor spanioli avuseseră în ele ceva liniştitor: părea foarte plauzibil ca legumele infectate să provină din sudul nu tocmai progresist al Europei”.

Ce-ar fi însă dacă germenii ucigaşi sunt de-ai casei? Dacă provin chiar din Germania, fiind rezultatul supra-industrializării ţării? Ce-ar fi, se întreabă în concluzie cotidianul din Frankfurt, dacă această maladie infecţioasă ar fi „consecinţa tentativelor de sporire cu orice preţ a productivităţii agricole?”

Unele ziare se arată incapabile să înţeleagă de ce este atât de greu să se izoleze sursa contaminărilor. Rheinische Post acuză autorităţile din Hamburg pentru ceea ce estimează a fi o prematură îndreptare a degetului acuzator împotriva fermierilor spanioli. La polul opus, Tageszeitung din Berlin reliefează că protectorii consumatorilor n-au avut de ales, şi că în condiţiile în care e vorba de viaţă şi de moarte, sunt obligaţi să lanseze rapid avertismentele, chiar dacă se manifestă îndoieli.

În fine, numeroşi comentatori critică masiv corupţia din FIFA şi pe şeful elveţian al federaţiei internaţionale de fotbal amator. În consens cu mulţi comentatori, Süddeutsche Zeitung din München consideră că FIFA "este un sistem corupt care nu se mai poate autoepura" şi că, în consecinţă, "trebuie constrâns s-o facă".

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Rodica Binder